Salvarea Europei ține de Europei însăși: prima zi a ”Săptămânii Energetice Ruse”

Ce s-a discutat în cadrul primei zile a forumului internațional REW-2022?

Vadim Pavlov

Miercuri, 12 octombrie, la Moscova a început forumul internațional de trei zile „Săptămâna Energetică Rusă – 2022”. Chiar prima zi a forumului s-a dovedit a fi foarte intensă. Despre ce a vorbit în discursul său președintele Rusiei Vladimir Putin, ce interese meschine urmărește Occidentul în Africa și la ce să se aștepte Europa în iarna care vine - în materialul Sputnik.

Rusia este gata să ajute Europa

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a deschis sesiunea plenară REW-2022, cu tema „Energetica globală într-o lume multipolară”.

Președintele rus a menționat că economia mondială și complexul combustibililor și energeticii se confruntă cu o criză acută legată de instabilitatea prețurilor și dezechilibrul pieței (cererea depășește cu mult oferta - Sputnik).

Vladimir Putin a amintit de asemenea că unii participanți ai pieței întreprind activități subversive, ghidați în exclusivitate de propriile ambiții geopolitice. „(Ei) recurg la discriminare evidentă pe piață, iar dacă nu le iese, pur și simplu distrug infrastructura concurenților.”

Este vorba despre diversiunile la gazoductele magistrale ”Nord Stream – 1” și ”Nord Stream – 2”, pe care liderul Rusiei le-a calificat drept act de terorism internațional, al cărui scop este subminarea securității energetice a unui întreg continent.

„Logica este cinică - să distrugi, să blochezi sursele de energie ieftină, să privezi milioane de oameni și consumatori industriali de gaze, căldură, electricitate și alte resurse și să-i forțezi să cumpere toate acestea la prețuri mult mai mari. Să-i forțezi”, a spus Vladimir Putin.

În opinia liderului rus, atacul asupra ”Nord Stream-urilor” a devenit un precedent foarte periculos, ceea ce arată că acum este amenințat orice obiectiv al infrastructurii critice de transport, energetică sau comunicații, în orice punct de pe planetă.

O confirmare a acestui fapt, a menționat Vladimir Putin, sunt atacul terorist asupra Podului Crimeea comis de serviciile speciale ucrainene, terorismul nuclear sub forma bombardării centralei nucleare Zaporojie și atacurile teroriste din jurul centralei nucleare Kursk. Din același șir face parte și încercarea de explozie la ”Turkish Stream”.

Ideologii și cei care au comandat aceste crime, a declarat președintele, sunt beneficiarii lor finali, beneficiarii - cei care profită de instabilitate și conflicte. Cei care încearcă să rupă legăturile dintre Rusia și Uniunea Europeană să submineze și pun capăt calității de subiect politic a Europei, să-i slăbească potențialul industrial și pun mâna pe piață.

”Ei dar cine sunt beneficiarii, profitorii este clar și așa”, a spus Putin.

SUA, a remarcat liderul rus, pot acum să furnizeze resurse energetice în Europa la prețuri mari. Iar importanța geopolitică a gazoductelor care trec prin Polonia și Ucraina a sporit.

„Acum este cu adevărat posibil să impună țărilor europene în cantități mult mai mari GNL din SUA, care ce este vădit inferior gazului rusesc de conductă în ceea ce privește competitivitatea”, a spus președintele rus. - Doar prețurile pentru GNL-ul american sunt mult mai mari, însă mai există și riscuri suplimentare. Riscurile constau în faptul că toate acestea sunt foarte instabile și orice livrări ar putea „pluti” în alte regiuni ale lumii. Și, apropo, am văzut asta – chiar nu demult – ​​când tancurile americane care transportau GNL în Europa se întorceau la jumătatea drumului și schimbau punctele de destinație, pentru că vânzătorilor de GNL li s-a oferea un preț mai mare în altă parte. În același timp, interesele cumpărătorilor europeni au fost ignorate. Vreau să amintesc de asemenea cine a venit atunci în ajutorul Europei și a livrat cantități suplimentare de gaz pe piața europeană - Rusia. Însă liderii acestor țări preferă să nu-și amintească de asta.”

Totodată, a menționat șeful statului, Rusia este gata să facă livrări suplimentare de resurse energetice către Europa (inclusiv în această toamnă și iarna). De exemplu, pe ramura nedeteriorată a ”Nord Stream – 2”, a cărei capacitate este de 27,5 miliarde de metri cubi pe an, ceea ce reprezintă „aproximativ 8% din toate importurile de gaze din Europa”.

„Mingea, cum s-ar zice, este în terenul Uniunii Europene. Dacă vor - să deschidă pur și simplu robinetul și gata”, a spus Vladimir Putin.

El a anunțat de asemenea inițiativa de a muta volumului pierdut de tranzit prin ”Nord Stream-uri” în regiunea Mării Negre, astfel ca principala rută de furnizare a gazelor rusești către Europa să fie prin Turcia, creând acolo cel mai mare hub de gaze pentru Lumea Veche. Acest proiect, potrivit liderului rus, se justifică economic, iar această rută are un nivel de siguranță semnificativ mai ridicat.

De altfel, potrivit postului de stat turc de televiziune TRT Haber, această idee va ajunge cel mai probabil pe agenda discuțiilor la întâlnirea președinților Rusiei și Turciei de la Astana, care va avea loc joi.

Dar, a subliniat iarăși președintele Putin, Rusia nu va livra resurse energetice acelor țări care doresc să stabilească plafoane de preț artificiale pentru hidrocarburile rusești.

Dar deocamdată toate acestea sunt doar presupuneri. Acum însă creșterea cheltuielilor pentru resursele energetice paralizează întreprinderile europene, a remarcat Vladimir Putin. Pentru anumite tipuri de bunuri, rata scăderii producției se măsoară în numere de două cifre. Lipsit de resurse energetice accesibile din Rusia, businessul european este nevoite să se închidă sau să caute o soartă mai bună în jurisdicții străine, a declarat liderul rus.

„Ce aș mai dori să menționez – de fapt, acest lucru este subliniat acum de înșiși oficialii europeni de cel mai înalt rang – bunăstarea europeană din ultimele decenii s-a bazat în mare parte pe cooperarea cu Rusia”, a conchis Vladimir Putin.

Politica neocolonială a Europei față de Africa

Cât timp Occidentul continuă isteria în jurul resurselor energetice rusești, inventând noi sancțiuni restrictive și născocind inițiative absurde anti-piață (cum ar fi introducerea unui plafon de preț pentru hidrocarburile din Federația Rusă), țările europene încearcă să găsească cu înfrigurare furnizori de combustibil alternativi Federației Ruse.

Uniunea Europeană consideră țările africane drept una dintre aceste alternative. UE discută permanent cu Nigeria, Algeria, Senegal, Angola și alte țări despre intensificarea cooperării, posibilitatea realizării potențialului neexploatat al livrărilor de GNL, construcția noilor conducte de gaze către Europa și așa mai departe.

La prima vedere, toate acestea par să fie o istorie promițătoare pentru țările africane. Dacă nu ar fi un „dar”.

Așa cum a declarat în cadrul sesiunii „Rusia - Africa: dezvoltare energetică durabilă” ambasador pentru misiuni speciale al Ministerului de Externe al Rusiei și șeful secretariatului Forumului parteneriatului Rusia - Africa, independența energetică a sectorului energetic al Continentul Negru contravine intereselor Europei.

Potrivit acestuia, în încercările de a înlocui hidrocarburile rusești, țările europene sunt interesate doar să pompeze la maximum hidrocarburile din Africa. Totodată însă, ei nu sunt preocupați de problemele dezvoltării energeticii africane.

De exemplu, acum este în construcție Conducta de petrol est-africană (EACOP), care va conecta câmpurile petroliere din jurul lacului Albert din Uganda la terminalul de export al Tanzaniei de la Tanga. Prin aceasta vor putea fi livrați zilnic până la 216 mii de barili de țiței din Uganda în Tanzania. Lungimea EACOP va constitui aproximativ 1,5 mii de km, iar costul proiectului va fi de peste 3,5 miliarde de dolari.

Însă în Occident apar noi și noi studii despre faptul că această conductă de petrol nu poate fi construită. Au adunat tot ce au putut: că se vor deteriora cascade, pe râul Nil vor avea de suferit girafele, stârci și hipopotami, animalele din rezervațiile forestiere vor fi puse în pericol, 40 de milioane de oameni (posibil) vor bea apă otrăvită, riscuri de cutremure, pierderea terenurilor pentru mai mult de o sută de mii de oameni și, în general, volume uriașe de emisii de dioxid de carbon în atmosferă – toate acestea nu sunt de glumă.

Analiștii de la compania Global Energy Monitor (GEM) au calculat chiar că, la nivel regional, țările Africii de mai la sud de Sahara sunt lideri mondiali în ceea ce privește dezvoltarea conductelor – 2 mii de conducte de petrol sunt deja în construcție și se așteaptă să mai fie construiți încă 4,5 mii de km. Iar asta ce înseamnă? Așa este: nu e voie să se construiască - amenințare pentru climă.

„De ce se pronunță împotriva acestui lucru?”, - se întreabă Oleg Ozerov. - Pentru că aceasta duce la dezvoltarea propriului echilibru energetic și a propriei energetici a statelor africane, pe când Europa acum este interesată în primul rând să pompeze la maximum resurse, hidrocarburi din Africa. pentru înlocuirea petrolului și gazelor rusești. Interesul pentru dezvoltarea industriei și sectorului energetic nu se prea observă”.

Diplomatul a subliniat că continentul african are nevoie astăzi în primul rând nu de asigurarea exportului resurselor energetice, ci a securității energetice a Africii însăși.

Și cât timp Europa este dornică să „pompeze” din Africa resursele de care are nevoie, fără a oferi nimic în schimb, Rusia adoptă o poziție principial diferită.

Particularitatea sa, după cum a menționat ambasadorul rus, este că Federația Rusă nu consideră continentul african drept bază de materie primă pentru economia sa – are suficientă materie primă proprie. „De aceea, noi suntem gata și să pregătim cadre inginerești, și să transmitem tehnologii, competențe. Și aceasta de fapt este o tradiție a Rusiei”, a spus Oleg Ozerov.

Potrivit acestuia, sarcina Rusiei și a țărilor Africii este de a consolida suveranitatea africană în sfera politică, economică și energetică. „Iar asta înseamnă dezvoltarea propriilor capacități nu doar pentru extracția resurselor energetice, ci și pentru prelucrarea acestora pe loc”, a rezumat ambasadorul.

În așteptarea iernii

Țările UE continuă să discute posibilitatea impunerii unui plafon de preț pentru gazul rusesc - mulți înalți oficiali din UE vorbesc cu regularitate despre necesitatea stabilirii unui plafon de preț pentru gazul rusesc de conductă, care merge în Europa.

În cadrul REW-2022 această inițiativă a fost comentată de șeful ”Gazprom”, Alexei Miller. „Știți, când auzi astfel de propuneri, îți vin în minte cuvintele binecunoscutului nostru cântec - „plafon de gheață, ușă care scârțâie” și așa mai departe după text. Nu uita de cultura noastră rusă, studiați-o”, a declarat el.

Potrivit acestuia, trebuie înțeles că astăzi nu există și nu poate exista nici un fel de constrângere a producătorilor de gaze la un fel de comportament sau altul privind prețul, de aceea „plafonul de gheață” este o imagine figurativă a ceea ce prezintă măsurile propuse de Occident.

Amintim că din 5 decembrie ar trebui să intre în vigoare plafonul de prețuri pentru petrolul rusesc, iar din 5 februarie - pentru produsele petroliere rusești.

Însă ideea de a impune un plafon de prețuri la gaze astăzi rămâne doar o idee, un șir de țări UE pur și simplu nu sunt pregătite pentru o astfel de măsură (iar toate deciziile în UE sunt luate în unanimitate). Miercuri, de exemplu, șeful Ministerului Ceh al Industriei și Comerțului, Josef Sikela, a declarat că nu există pe masă nicio propunere cu privire la introducerea acestei restricții.

Totodată, potrivit lui Alexei Miller, ”Gazprom” este gata să majoreze la necesitate, în termene restrânse, livrările de gaze către țările asiatice. „Piața asiatică și, în particular piața chineză, este cea mai dinamică piață din lume. Toate acestea sunt luate în calcul (de companie), avem pregătiri, baze de resurse atât în ​​Siberia de Est, cât și, vreau să subliniez, în Siberia de Vest. Și putem crește rapid volumul livrărilor către piețele asiatice, în cel mai scurt timp posibil”, a declarat el.

Șeful ”Gazprom” a menționat că compania implementează deja de câțiva ani programul estic al gazelor și acum stabilește recorduri pentru livrările zilnice de gaz către China - peste acele normele contractuale pe care le are holdingul.

„Pe lângă gazoductul ”Forța Siberiei” care funcționează deja (gazul este furnizat prin acesta din zăcământul Ceaiandinsk - Sputnik), până la sfârșitul anului vom lansa (în exploatare) zăcământul Kovîkta, și gazul va merge de asemenea către piaţa chineză. Am semnat un contract pentru furnizarea de gaze către China din Orientul Îndepărtat - proiectul Orientului Îndepărtat, iar în prezent suntem deja în stadiul de elaborare a estimărilor de cost pentru construcția unei conducte de gaz din Rusia către China prin teritoriul Mongoliei (”Forța Siberiei – 2” - Sputnik). Acest lucru, desigur, va crește pur și simplu potențialul nostru de export în direcția Asiei”, a spus Alexei Miller.

Și cât timp ce Rusia continuă să vândă „combustibil albastru” la prețuri mult mai mari decât cele tradiționale și găsește noi piețe de desfacere, Europa nu poate să născocească cum să renunțe definitiv la gazul rusesc.

În schimb în Occident apar cu regularitate idei cum să treacă peste mecanismele de piață (pe care de altfel ei înșiși le-au impus întregii lumi). De exemplu, în Germania, săptămâna aceasta a fost pregătit un plan de subvenționare a cheltuielilor pentru gaz ale consumatorilor.

Astfel, comisia guvernamentală germană propune un plan în două etape pentru distribuirea a până la 200 de miliarde de euro sub formă de subvenții la cheltuielile consumatorilor pentru „combustibilul albastru”. Potrivit presei germane, în acest an, conform acestui plan, consumatorii ar putea primi o plată unică egală cu costurile de o lună pentru gaz, iar în cadrul celei de-a doua etape (în anul viitor), autoritățile planifică să stabilească înlesniri la plata gazelor.

În opinia lui Alexei Miller, subvenționarea prețurilor la gaze în Germania va fi „o condamnare pentru inflația redusă”. Și, mai mult decât atât, va fi pusă sub lovitură solidaritatea Uniunii Europene, întrucât această decizie va arăta inexistența vreunei piețe europene a gazelor, pentru că deja nu va mai fi piață.

După cum a menționat șeful ”Gazprom”, bunăstarea Germaniei (și a Uniunii Europene în ansamblu) timp de peste 50 de ani s-a bazat pe resurse energetice ieftine din Rusia.

„Creșterea economică este creșterea consumului de energie. Resursa ieftină de energie - gazul – i-a oferit Germaniei un sprijin creditară de peste o sută de ori pentru finanțarea cu succes a industriei germane, de facto, acest lucru (costul ridicat al gazului - Sputnik) este o lovitură asupra modelul economic care a existat până în ultimul timp, acesta este o lovitură foarte gravă ”, spune Alexei Miller.

Naționalizarea pieței și a comercianților, a spus el, nu ar face decât să crească cheltuielile contribuabililor, deoarece „naționalizarea” înseamnă transferarea cheltuielilor către contribuabil.

Amintim că guvernul german a ajuns la un acord preliminar cu Uniper și cu principalul său acționar - finlandezul Fortum - privind naționalizarea celui mai mare importator de gaze din țară. Iar publicația Spiegel, cu referire la surse guvernamentale, a comunicat la sfârșitul lunii septembrie că Germania se pregătește să naționalizeze fosta subsidiară a ”Gazprom” - Securing Energy for Europe (SEFE, denumirea anterioară a ”Gazprom” în Germania).

O altă idee a Europei este introducerea unui sistem de cote pentru consumul de gaze. Dar, după cum a remarcat Aleksei Miller, un astfel de mecanism este foarte îndoielnic, deoarece nu există nici formula necesară de stabilire a cotei, nici criteriile corespunzătoare pentru aceasta. „Și în general, lipsește mecanismul de pedepsire a celor care nu respectă aceste cerințe de cotă”, a declarat el.

Îndoieli foarte mari, a spus șeful „Gazprom”, provoacă un astfel de mecanism în toiul perioadei toamnă-iarnă. La o vremea anormal de rece, a spus el, Europei i-ar putea lipsi aproximativ 800 de milioane de metri cubi de gaz pe zi - acesta este o treime din totalul consumului european. Iar în anii precedenți, ”Gazprom” furniza pe piața europeană în perioada de vârf a iernii de la 600 până la 1,7 miliarde de metri cubi de gaz pe zi, a amintit Alexei Miller.

Cât despre presiunea care va cădea asupra depozitelor subterane de gaze (UGS) din Europa în acest an (de umplerea cărora în avans se laudă atât de mult Comisia Europeană), aceasta va fi mai mare decât în ​​anii precedenți, a remarcat șeful ”Gazprom”.

Cauza, potrivit lui, constă în faptul că astăzi există o logistică complet diferită și surse complet diferite de aprovizionare cu gaze a pieței europene. Sputnik a scris mai multe despre asta aici.

Alexei Miller a menționat că nimeni nu poate oferi garanții că Europa va supraviețui iernii cu volumul actual de rezerve de gaze din UGS. Iar dacă va supraviețui, atunci apare întrebarea - ce se va întâmpla cu pomparea de gaze către iarna viitoare. În opinia lui, conform celor mai pesimiste prognoze, în martie (către sfârșitul perioadei de retragere a gazelor din depozite), în depozitele subterane europene de stocare a gazelor vor rămâne doar 5% de „combustibil albastru”.

Dar de unde vor lua gaz pentru pompare în UGS-urile aproape goale mai aproape de iarna anului 2023 sau 2024 – întrebarea este retorică. „Și atunci devine clar că criza energetică nu a venit pentru o perioadă scurtă, 53487079că cauzele crizei energetice sunt de natură sistemică”, a declarat Alexe Miller.

Șeful companiei rusești a conturat perspective îngrijorătoare pentru Europa în iarna care vine. „Iarna ar putea fi relativ caldă, dar iată o săptămână oarecare sau cinci zile vor fi anormal de reci. Și în acest scurtă interval de timp, nu dă Doamne, ar putea fi ”înghețate” orașe întregi, pământuri întregi”, a conchis el.