Macron vrea să umple satele Franței cu migranți

Emmanuel Macron face eforturi pentru a trimite migranții non-UE în mediul rural, provocând o opoziție acerbă a populației.

BRUXELLES, 23 sept – Sputnik, Daniela Porovăț. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat un nou proiect de lege privind azilul și imigrația care va fi depus de la începutul lui 2023, iar printre noutățile promise este și intenția de a trimite mai mulți migranți în mediul rural francez în timpul „tranziției demografice” a Franței.

La o întâlnire cu prefecții, Macron a spus că proiectul de lege va fi depus „de la începutul lui 2023”, cu scopul de a pune capăt unei „politici absurde” pe care o consideră a fi „ineficientă și inumană”.

Macron face eforturi pentru „o mai bună distribuție” a cetățenilor străini în Franța, în special în „zonele rurale, care pierd populație” și unde „va trebui să închidem clasele, probabil școli și colegii”. Liderul francez susține că acești migranți vor fi mai bine primiți în aceste zone mai rurale.

„Condițiile pentru primirea lor vor fi mult mai bune (în regiunile rurale) decât dacă le-am pune în zone care sunt deja dens populate, cu o concentrare de probleme economice și sociale masive”, a spus el. Macron a precizat că dorește să mute migranții în special în „zonele rurale care pierd populație” și a descris intenția drept „o oportunitate extraordinară” în cadrul unei „tranziții demografice”.

Acest gen de mutare a fost însă respinsă de colectivitățile locale franceze, cum a fost propunerea de a plasa 70 de refugiați în orășelul francez Callac. Familia și-a descris dorința de a crea ceea ce ei descriu drept o „Arca lui Noe a timpurilor moderne”, multiculturală. Cu toate acestea, decizia a fost întâmpinată cu o opoziție acerbă din partea localnicilor orașului, cu proteste și solicitări de a organiza un referendum cu privire la planurile de relocare a migranților. Familia Cohen, nedescurajată de o astfel de opoziție, și-a extins de atunci proiectul la o mare varietate de așezări rurale franceze, cu sprijinul financiar al guvernului francez.

O inițiativă a cetățenilor care caută să blocheze propunerea a scris o scrisoare primarului orașului, în care descrie motivele opoziției:

„Sosirea a 70 de familii non-europene ar bulversa total viața municipiului și a cantonului. Treizeci și opt de copii nevorbitori de franceză urmau să fie educați la școala Callac și împărțiți în clase. Acest lucru ar complica și mai mult sarcina profesorilor. Cum le poți impune callacenilor un astfel de proiect care să pună sub semnul întrebării identitatea populației noastre și înainte de a se determina costul real al proiectului?”, au întrebat cetățenii.

Cei care s-au opus planului au subliniat, de asemenea, ratele deja ridicate ale şomajului în propriul lor oraș și au întrebat de ce s-ar găsi locuri de muncă pentru migranţi atunci când nu există suficiente locuri de muncă în prezent pentru cei care locuiesc deja acolo.

Dar Macron are motive politice să mute migranții la sate: baza lui de sprijin, împreună cu a altor politicieni de stânga, este substanțial mai mare în zonele urbane, stânga fiind lipsită de sprijin în regiunile mai puțin dens populate.

Importarea unei cantități masive de popoare non-europene în ceea ce au fost în mod tradițional orașe și zone rurale – dintre care multe au prezentat populații europene omogene de mii de ani – poate, de asemenea, să stimuleze perspectivele electorale ale lui Macron și ale stângii în viitor.

La ultimele alegeri, de exemplu, 85% dintre votanții de religie musulmană au votat pentru Macron în cursa sa împotriva lui Marine Le Pen. Dacă mai mulți musulmani pot fi aduși în Franța și absorbiți în zonele rurale, rezultatul este clar: o majoritate sigură și poate permanentă pentru stânga franceză.

Datele arată, de asemenea, că protestele împotriva migrației în masă din zonele rurale nu sunt un sentiment izolat. Zonele rurale se opun de obicei ferm migrației în masă.

În general, majoritatea francezilor au declarat într-o varietate de sondaje că doresc să reducă migrația și că imigrația a afectat securitatea internă în Franța, ceea ce se aliniază cu statisticile care arată că crimele și atacurile teroriste au crescut în tandem cu creșterea migrației.