Editoriale
Editorialiștii Sputnik și RIA Novosti analizează procesele politice și sociale din țara noastră și din lume și fac pronosticuri privind evoluțiile ulterioare

“Un comportament de tâlhari”: De ce SUA au furat banii afganilor

© AP Photo / Gulabuddin AmiriTalibani
Talibani - Sputnik Moldova, 1920, 18.02.2022
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Biden a semnat un ordin în baza căruia urmează să fie confiscate rezervele Băncii Centrale ale Afganistanului. De ce SUA au procedat în acest fel, care au fost reacțiile internaționale și ce consecințe va avea acest pas?

Xenia Melnikova, editorialist

Joe Biden a decis să transmită familiilor victimelor atacului terorist din 11 septembrie banii Băncii Centrale a Afganistanului, care se păstrează în SUA, chiar dacă niciun terorist care a organizat atacul nu era de origine afgană. Localnicii din Kabul s-au revoltat. Au ieșit în stradă sute de cetățeni. De ce Casa Albă a decis să recurgă la acest pas - aflați din materialul RIA Novosti.

Jumătate nouă, jumătate vouă

Președintele SUA a semnat un decret de blocare a șapte miliarde de dolari din rezervele valutare ale Afganistanului, care se păstrează în băncile americane. Trei și jumătate vor fi oferite familiilor și rudelor celor care au decedat pe 11 septembrie 2001. Cealaltă jumătate este destinată organizațiilor umanitare afgane.
Deocamdată aceste active au fost transferate pe un cont special al Băncii Sistemului de Rezervă Federală din New York. Instanța de judecată a statului urmează să emită autorizația necesară.
Kabulul dispune de rezerve valutare în valoare de nouă miliarde de dolari. În SUA se păstrează șapte, restul sunt în Germania, Emiratele Arabe Unite și Elveția. Washingtonul a menționat în repetate rânduri: autoritățile afgane au colectat aceste mijloace în ultimii 20 de ani în mare parte datorită asistenței americane.
Ordinul lui Biden a fost condamnat de ONU. Purtătorul de cuvânt al secretarului general, Stéphane Dujarric, a îndemnat să fie deblocate activele. Astfel de solicitări au existat și anterior, însă au fost zădarnice.
Mai dur a reacționat Beijingul. “Un comportament de tâlhari. Se confirmă o dată în plus: ordinea mondială, pentru care pledează SUA, nu protejează pe cei slabi și dreptatea, ci doar susține hegemonia Washingtonului”, a declarat MAE al Chinei.
A reacționat și Moscova. “De ce poporul afgan, care nu a participat în niciun fel la organizarea acestor atentate, trebuie acum să plătească? În condițiile unei situații umanitare extrem de dificile, provocată de campania militară dezastruoasă a SUA și a aliaților lor din NATO, Washingtonul, practic, va adânci criza umanitară din Afganistan”, s-a arătat indignată purtătorul de cuvânt al MAE al Rusiei, Maria Zaharova.
În Kabul și Jalalabad au avut loc acțiuni de protest. “Încetați să dușmăniți poporul afgan!”, “SUA și aliații lor trebuie să plătească pentru asasinarea a mii de afgani și pentru distrugerea Afganistanului!”, astfel de mesaje conțineau pancartele purtate de demonstranți.

Sancțiuni în locul ajutoarelor

“Furtul banilor afgani e o dovadă a unei degenerări umane și morale a țării și a societății”, a scris pe Twitter șeful oficiului politic al talibanilor din Qatar, Muhammad Naim.
SUA nu-și respectă angajamentele. Potrivit ministrului Afacerilor Externe, Amir Khan Muttaqi, Washingtonul așa și nu a exclus din listele negre membrii noului guvern afgan, iar în loc de ajutoare pentru refacerea țării au introdus sancțiuni.
În premieră, talibanii au fost susținuți și de reprezentanții vechiului regim. Fostul președinte, Hamid Karzai, a cerut Washingtonului, “de dragul generațiilor viitoare”, să returneze imediat mijloacele care aparțin “nu guvernului, ci poporului afgan”.
Fostul ministru al Afacerilor Externe, Mohammad Hanif Atmar, a numit total lipsită de etică și ilegală “utilizarea rezervelor necesare pentru supraviețuirea Afganistanului, luând în considerație că afganii sunt și ei victime ale terorismului, care compătimesc în mod sincer victimele atentatului din 11 septembrie”.
Administrația Biden a înghețat rezervele de stat afgane pe 15 august anul trecut. Americanii, chiar dacă nu au reușit să împiedice răsturnarea regimului președintelui Ashraf Ghani, au păstrat o pârghie puternică de presiune asupra Kabulului. Talibanii au cerut congresului american să le redea dreptul de a dispune de propriile resurse financiare. Însă Casa Albă a lăsat să se înțeleagă: nu trebuie să-și facă iluzii.
Rusia și China au atras atenția asupra necesității depolitizării problemei, “fiind deblocate imediat banii afgani din conturile băncilor occidentale”. Potrivit lui Vladimir Putin, atunci va apărea posibilitatea de a ajuta copiii, de a procura echipamente medicale și medicamente.
“Nu vor fi destinați procurării armelor, Taliban* nu are nevoie de arme în Afganistan. Acolo au rămas arme de miliarde de dolari”, a menționat liderul rus, referindu-se probabil la urmările retragerii rapide din țară a americanilor și aliaților lor.
Washingtonul și Bruxellesul înaintează condiții politice: amnistierea afganilor care au colaborat cu regimul anterior, un guvern incluziv, educație școlară pentru fete.
Din punct de vedere istoric s-a creat o situație unică, atrage atenția cercetătorul Institutului de Studii Orientale al Academiei de Științe din Rusia, directorul Centrului pentru studierea Afganistanului modern, Omar Nessar.
“Pe de o parte talibanii* nu sunt recunoscuți, deocamdată. SUA consideră că acest proces trebuie să fie unul colectiv, un punct de vedere împărtășit și de Rusia, de altfel. Pe de altă parte, toți contactează cu Taliban*. Chiar dacă o fac la diverse niveluri. Unele state au ambasadori în Afganistan, talibanii* au misiuni diplomatice. Adică, recunoașterea are loc, însă nu se vorbește despre ea la nivel oficial”, explică politologul.
Autoritățile afgane vor încerca încă o dată să deblocheze rezervele valutare. O delegație a fost trimisă în Qatar, unde urmează să se întâlnească cu reprezentanții Uniunii Europene și ai statelor din Golful Persic. Alta va pleca în Marea Britanie. Însă e puțin probabil să obțină rezultate pozitive, presupune interlocutorul RIA Novosti.
“SUA au luat decizia reieșind din situația politică internă: prăbușirea popularității lui Biden, criticile venite în urma retragerii din Afganistan. E o tentativă de a influența opinia publică. Washingtonul trimite un semnal: nu suntem gata să-i recunoaștem pe talibani*. Însă nu vor exista urmări deosebite pentru Kabul”, se arată convins Omar Nessar.
Nu va avea un impact nici asupra situației umanitare. Cum a fost una precară, așa și va rămâne.
*organizație teroristă interzisă în Rusia
Fluxul de știri
0