Парламент Республики Молдова - Sputnik Moldova, 1920
Politică
Pe site-ul Sputnik Moldova aflați informații de ultimă oră despre evenimentele care se produc pe scena politică - în Parlament, Guvern sau în cadrul partidelor.

Ambasadorul rus la Sofia: Rusia nu cere ca Bulgaria și România să iasă din NATO

© Sputnik / Nina ZotinaEleonora Mitrofanova
Eleonora Mitrofanova - Sputnik Moldova, 1920, 01.02.2022
Urmăriți-ne pe
Yandex newsTelegram
Ambasadorul rus la Sofia a declarat că solicitarea Rusiei privind revenirea la pozițiile NATO din 1997 nu înseamnă părăsirea Alianței
Ambasadorul Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, a spus că propunerea Rusiei ca NATO să revină la pozițiile din 1997 nu înseamnă o cerere de retragere din Alianță.
În ianuarie, Ministerul rus de Externe a declarat că propunerile Rusiei privind garanțiile de securitate includ retragerea forțelor NATO din Bulgaria și România.
„Nu se pune problema că țările care au aderat la NATO după 1997 să părăsească NATO. Vorbim despre retragerea contingentelor militare, a bazelor și a armelor strategice pe teritoriul din cadrul granițelor anului 1997. Nu vorbim deloc despre Bulgaria, pentru că acum nu aveți nici baze, nici arme strategice de ofensivă (ale NATO pe teritoriul țării - nota red.)”, a spus ambasadorul, într-un interviu pentru postul TV bulgar NOVA, citat de RIA Novosti.

NATO, retragerea trupelor din România, dreptul suveran al țărilor de aderare la alianțe

Totodată, diplomatul rus a remarcat că acest subiect o priveşte pe România într-o oarecare măsură.
Mitrofanova a mai subliniat că aderarea la alianțe pentru a asigura securitatea este „dreptul suveran al țărilor”.
"Merge vorba despre o problemă fundamentală cu privire la desfășurarea permanentă a unui anumit contingent militar și a armelor și bazelor strategice. Nu există așa ceva în Bulgaria. Aș dori să subliniez că guvernul dvs., în opinia mea, a acționat foarte corect, fără a acționa tăios în această problemă și nu a încercat să joace aceste jocuri. Nu este jocul Bulgariei. Nu aveți nevoie deloc de el", a adăugat ambasadorul.
Anterior, premierul bulgar Kiril Petkov a spus că țara sa decide independent ce politică să urmeze în cadrul NATO și cum să-și organizeze apărarea. Președintele Rumen Radev, la rândul său, a spus că cererea Rusiei de a nu disloca trupe NATO în Bulgaria este inacceptabilă. Ministerul Afacerilor Externe al republicii a cerut respectarea alegerii Bulgariei și a cerut dialog. Ulterior, guvernul bulgar a declarat ca detensionarea dintre NATO și Rusia o prioritate strategică națională.

Ce a transmis Ministerul rus de Externe

Ministerul rus de Externe a menționat că Rusia dorește ca trupele străine să părăsească teritoriul României.
Ministerul rus al Afacerilor Externe (MAE) a publicat răspunsurile la întrebările mass-media primite la conferința de presă în urma rezultatelor activităților diplomației ruse în 2021.
Cu referire la prevederile acordului privind asigurările de securitate pe care Rusia le-a înaintat SUA și NATO, MAE rus a răspuns, la întrebarea privind revenirea la situația din 1997.
Mai precis, întrebarea a sunat așa: „Ce înseamnă pentru Bulgaria și România cererea Rusiei ca NATO să revină la configurația din 1997: retragerea din NATO, scoaterea bazelor americane sau altceva?”.
Ministerul rus de Externe a menționat că dorește retragerea trupelor străine din aceste țări.
„Unul dintre pilonii inițiativelor noastre pe care l-ați menționat este formulat în mod deliberat cu cea mai mare claritate și nu permite interpretări ambigue. Este vorba despre retragerea forțelor, echipamentelor și armelor străine și alți pași pentru a reveni la configurația din 1997 pe teritoriul țărilor care nu erau membre NATO la acea dată. În lista acestor țări sunt Bulgaria și România”, a răspuns MAE rus.

Răspunsul MAE român

MAE român spune că solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021.
”Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto”, se arată în comunicatul MAE de la București.
Comunicatul mai precizează că aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici.
”Alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic. În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”, spune MAE român.
Totodată, se mai arată în comunicat, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic.
Глава Совета безопасности РФ Николай Патрушев - Sputnik Moldova, 1920, 30.01.2022
Rusia
Patrușev: Afirmațiile despre “pericolul rusesc” sunt lipsite de temei

Poziția ministrului român al Apărării

În contextul subiectului legat de o eventuală participare a trupelor române în conflictul din Ucraina, ministrul român al Apărării a subliniat că România nu va participa și a dat asigurări că nu este vorba de niciun pericol militar pentru România.
Totodată, el a menționat un pentru România ar fi un pericol revenirea în Europa de Est la situația de securitate de dinainte de anul 1997, când NATO a făcut primul val de extindere între țările fostului Tratat de la Varșovia.
„Dacă ar fi să spun, sintetic, pericolul pentru România nu e unul militar, ci este unul strategic: acela de a încerca, ce face Rusia, să ne întoarcem la 1991, atunci când s-a desființat Tratatul de la Varșovia, sau la 1997, când a început NATO să se deschidă spre alte țări, spre a asigura securitatea altor țări", a spus Dîncu, solicitat de TVR.

Consiliul Rusia - NATO, comentariul lui Stoltenberg la subiect

Discuțiile delegației ruse cu reprezentanții tuturor celor 30 de țări membre NATO au avut loc pe 12 ianuarie la Bruxelles, evidențiind încă o dată diferențele de poziții ale părților și s-au încheiat fără careva înțelegeri pentru continuarea dialogului.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a exclus posibilitatea unor compromisuri în problemele de securitate importante pentru Rusia, inclusiv ca NATO să renunța la extindere și să-și retragă trupele de pe teritoriul fostelor țări socialiste și republicilor post-sovietice care au aderat la Alianță după 1997.
„Desigur, nu putem fi de acord că nu ar trebui să avem trupe NATO în toate țările care au aderat la NATO după 1997. Ideea este că jumătate dintre membrii noștri ar rămâne fără protecția trupelor NATO”, a spus Stoltenberg.

Rusia vrea asigurări de securitate

La sfârșitul anului 2021, Rusia a publicat proiectele de tratat cu Statele Unite și de înțelegere cu NATO cu privire la garanțiile de securitate. Moscova solicită, între altele, de la partenerii săi occidentali garanții juridice privind renunțare la extinderea în continuare a Alianței Nord-Atlantice spre Est, aderarea la bloc a Ucrainei și la crearea bazelor militare în țările post-sovietice.
Părțile au avut consultări la Geneva pe 9 și 10 ianuarie. Încă înainte de începerea negocierilor, SUA au calificat unele puncte ale documentului drept inacceptabile, în timp ce Rusia a subliniat că acesta nu este un ultimatum, însă nu va face concesii unilaterale, mai ales sub presiune.
Putin - Sputnik Moldova, 1920, 01.02.2022
Rusia
Putin a purtat discuții cu președintele francez Macron

SUA au dat răspunsul în scris Rusiei, pe 26 ianuarie

Ambasadorul Statelor Unite la Moscova, John J. Sullivan, a transmis viceministrului rus de Externe, Aleksandr Grușko, răspunsul oficial al Washingtonului la propunerile Rusiei cu privire la garanțiile de securitate.
“Șeful misiunii diplomatice a transmis răspunsul în scris al Administrației SUA la proiectul de acord bilateral cu privire la garanțiile de securitate, propus anterior de partea rusă”, informează MAE.
După înmânarea documentului, diplomatul american a părăsit sediul MAE fără a oferi comentarii jurnaliștilor.

Situația din jurul Ucrainei

Politicienii occidentali susțin în ultimele luni că Rusia a adunat trupe la granița cu Ucraina. După cum a subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, forțele armate se deplasează pe teritoriul statului - acest lucru nu amenință pe nimeni și nu ar trebui să îngrijoreze pe nimeni.
Moscova a subliniat că declaraţiile despre „agresiunea rusă” sunt folosite ca pretext pentru a mări contingentul Alianţei în regiunile de graniţă. După cum a menționat anterior ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, NATO crește aprovizionarea cu arme către Ucraina, unde numărul instructorilor occidentali a crescut.
Potrivit diplomatului, acest lucru ar putea provoca autoritățile ucrainene „la aventuri militare”, ceea ce reprezintă o amenințare directă la adresa securității Rusiei. Moscova crede că Occidentul încearcă să creeze un grup de trupe în apropierea granițelor ruse.
Vladimir Putin a subliniat anterior că extinderea în continuare a NATO spre Est și desfășurarea de arme ofensive pe teritoriul ucrainean și în țările vecine sunt „linii roșii” pentru Moscova.
Vladimir Putin și Victor Orban - Sputnik Moldova, 1920, 01.02.2022
Internațional
Orban i-a mulțumit lui Putin pentru acordul cu ”Gazprom”
Fluxul de știri
0