Analize și opinii
Pe site-ul Sputnik Moldova găsiți întotdeauna comentarii ale experților cu privire la evenimentele politice de actualitate, precum și analize ale fenomenelor sociale și economice care se produc în țară.

Expert militar: Rusia nu mai intenționează să tolereze trupele NATO în România

© Photo : Facebook / Forţele Terestre RomâneConvoaie militare ale NATO au intrat în România
Convoaie militare ale NATO au intrat în România - Sputnik Moldova, 1920, 23.01.2022
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse, un deputat al Dumei de Stat și un analist militar au justificat necesitatea reîntoarcerii Alianței Nord-Atlantice la statutul din 1997.
Material de Dmitri Terehov
Unul dintre punctele din propunerile ruse de garanții de securitate este retragerea forțelor și armelor NATO de pe teritoriul Bulgariei și României. Acest lucru a fost anunțat pe 21 ianuarie de către Ministerul rus de Externe.
Ministerul de Externe al Federației Ruse a răspuns întrebărilor din partea presei care au fost primite în cadrul unei conferințe de presă cu prilejul rezultatelor activităților diplomației ruse în 2021.
„Unul dintre pilonii inițiativelor noastre pe care l-ați menționat este formulat în mod deliberat cu cea mai mare claritate și nu permite interpretări ambigue. Este vorba despre retragerea forțelor, echipamentelor și armelor străine și alți pași pentru a reveni la configurația din 1997 pe teritoriul țărilor care nu erau membre NATO la acea dată. În lista acestor țări sunt Bulgaria și România”, a răspuns MAE rus într-un comunicat de presă.
În Moldova, mulți observatori iau în serios preocupările Rusiei cu privire la o prezență militară străină în România vecină.
„Conducerea Rusiei consideră ca un fel de punct de referință situația care exista în 1997, după care un număr destul de mare de țări est-europene, printre care România și Bulgaria, au fost admise în NATO”, a declarat deputatul Dumei de Stat, vicepreședinte al Comitetului pentru Afaceri a CSI, Artem Turov, într-un interviu acordat Sputnik Moldova.
El a mai spus că „toate acestea, desigur, nu au contribuit la menținerea echilibrului de putere și a stabilității sistemului de securitate în Europa”.
Turov subliniază că acordurile originale de non-extindere ale NATO sunt în mod constant ignorate de Alianță, la fel ca și interesele de securitate națională ale Rusiei.
În plus, spune Turov, în ultimii ani Statele Unite s-au retras unilateral dintr-o serie de tratate care prevedeau o oarecare paritate militară.
„Există un document al OSCE, semnat și de Statele Unite, care a consacrat prevederea ca orice asistență militaro-tehnică din Bloc acordată unei țări sau alteia să nu amenințe securitatea altor țări, în primul rând a celor vecine. În același timp, din anul 2016, documentele doctrinare ale NATO din nou (de la Războiul Rece încoace) au precizat o clauză despre „obiectul” din care este necesar să se asigure „securitatea” membrilor Alianței. Acest „obiect” este Rusia”, spune deputatul Dumei de Stat.
Turov subliniază că propunerile înaintate de Federația Rusă spre discuție SUA și NATO vizează crearea „un sistem de securitate echitabil, stabil în Europa și în întreaga lume”.
Propunerile exprimate de Ministerul rus de Externe au fost deja urmate de reacția Ministerului de Externe al României. Ministerul de Externe a văzut în ele „inconsecvență cu starea reală a lucrurilor” și dovezi ale „comportamentului agresiv al Rusiei în Europa de Est”.
MAE rus - Sputnik Moldova, 1920, 22.01.2022
MAE rus: SUA și NATO au lansat o campanie „toxică” împotriva Moscovei
În România de astăzi, sunt mulți care au un punct de vedere fundamental diferit. Printre aceștia se numără și fostul ministru de Externe al României, acum expert în domeniul securității, Adrian Severin.
„Rusia este preocupată de realizarea unui echilibru de forțe în Europa ca prin acesta să existe o garanție pentru securitatea colectivă care în viziunea Rusiei este indivizibilă. De mult cred în indivizibilitatea securității. Nu se poate ca unii să își asigure securitatea pe seama insecurității altora sau atâta timp cât alții se simt în insecuritate”, a declarat Severin într-un interviu acordat Sputnik Moldova.
Interesant este că fostul șef al Ministerului de Externe al României nu exclude ca în dialogul cu SUA și NATO, Rusia să „supraestimeze” inițial cerințele pentru a grăbi realizarea compromisului final.
Severin nu se angajează să prezică răspunsul conducerii Statelor Unite și al Alianței, dar este ferm convins de un lucru: „Nimeni nu are nevoie de război”.

Comentariul expertului militar rus Alexandr Hrolenko

Expertul militar rus Alexander Hrolenko este sigur că Federația Rusă „nu se teme de puterea militară a țărilor admise în NATO după 1997”. În opinia lui, altceva ar trebui să fie alarmant.
„Țările admise în NATO după prăbușirea Uniunii Sovietice nu sunt altceva decât un instrument de realizare a obiectivelor urmărite de Statele Unite. Toate cele 14 state – Ungaria, Polonia, Cehia, Bulgaria, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Slovenia, Estonia, Albania, Croația, Muntenegru, Macedonia de Nord - nu trezesc asocieri cu un fel de putere militară, nu-i așa? Statele Unite au nevoie inițial de ele doar ca o trambulină pentru a se strecura pe labele moi către obiectivul principal - Rusia”, susține Hrolenko.
Dacă vorbim în mod specific despre România, atunci, potrivit expertului, aceasta poate servi drept una dintre cele mai convingătoare ilustrații ale celor spuse mai sus.
„Dinamica prezenței militare străine pe teritoriul României este una dintre cele mai înalte din Europa de Est. Odinioară totul a început cu un singur aerodrom, iar acum bazele NATO, centrele de informații, unitățile de forțe speciale sunt amplasate în țară. Drone de luptă își au bazare în România, iar pe aerodromurile sale aterizează în mod regulat bombardiere strategice americane”, enumeră Hrolenko.
Expertul rus subliniază că lansatoare cu dublă destinație sunt dislocate pe teritoriul României, în cadrul sistemului de apărare antirachetă, pe lângă sistemele antirachetă capabile să lanseze Tomahawk-uri, inclusiv cele cu focoase nucleare. Teoretic, rachetele de croazieră lansate din România sunt capabile să atace ținte din Ural, iar Crimeea este complet „la vedere” din această perspectivă.
Adrian Severin, despre solicitarea Rusiei privind retragerea trupelor NATO din România - Sputnik Moldova, 1920, 21.01.2022
Podcasturi
Adrian Severin, despre solicitarea Rusiei privind retragerea trupelor NATO din România
Deocamdată, susține Hrolenko, Federația Rusă a tolerat o astfel de amplasare a forțelor în România și Europa de Est în ansamblu, „dar răbdarea s-a rupt”.
„Trebuie să înțelegeți că atunci când conducerea rusă, prin gura ministrului de Externe, Serghei Lavrov, spune că Federația Rusă (dacă propunerile sale de securitate sunt respinse) își rezervă dreptul de a acționa „la propria discreție”, atunci se referă la un nivel tehnologic foarte specific, evoluțiile tehnico-militare, precum și planurile Marelui Stat Major al Federației Ruse. Și astăzi principala cerere a Rusiei este retragerea trupelor străine NATO de pe teritoriul tuturor țărilor din Europa de Est", a spus expertul militar rus, într-un comentariu acordat Sputnik Moldova.
Reamintim că la sfârșitul anului 2021, Rusia a publicat proiecte de tratate cu Statele Unite și acorduri cu NATO pe probleme de securitate. Moscova, în special, cere de la partenerii săi occidentali garanții legale de renunțarea la extinderea NATO în continuare spre Est, renunțarea la inițiativa aderării la Blocul a Ucrainei și renunțarea la stabilirea de baze militare în țările post-sovietice.
Prima rundă de negocieri pe această temă a avut loc la Geneva pe 10 ianuarie. A fost urmată de o reuniune a Consiliului Rusia - NATO la Bruxelles. După aceea, pe 13 ianuarie, au avut loc consultări la sediul din Viena al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Moscova a spus că așteaptă un răspuns în scris cât mai curând posibil.
Fluxul de știri
0