”Scuzați, e o prostie”: experți și politicieni, despre decizia de a mări ratele la credite

Unii politicieni și experți au criticat dur decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata dobânzii de politică monetară cu tocmai două procente.

CHIŞINĂU, 16 ianuarie - Sputnik. Creșterea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt și a ratelor de dobândă la credite cudouă procente nu va contribui la reducerea inflației și va pune într-o situație mai vulnerabilă atât cetățenii, cât și businessul din Moldova. Această opinie este împărtășită de mai mulți politicieni și experți economici.

Potrivit acestora, decizia Băncii Naționale nu numai că nu va avea niciun efect asupra inflației, dar și va lipsi mediul de afaceri din Republica Moldova de posibilitatea de a-și îmbunătăți situația prin creșterea prețurilor la produse.

Esența problemei

Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat pe 13 ianuarie rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2,0 puncte procentuale - până la 8,50 la sută anual.

Totodată, se vor mări cu 2,0 puncte procentuale ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight - până la 10,50 și, respectiv, până la 6,50 la sută anual.

De asemenea, este majorată norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă, începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 februarie–15 martie 2022, cu 2,0 puncte procentuale și se stabilește în mărime de 28,0 la sută din baza de calcul. Norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă rămâne neschimbată.

Prin configurarea politicii monetare, Banca Națională încearcă să tempereze presiunile inflaționiste, astfel încât să diminueze efectul șocurilor asupra economiei.

”Accelerarea inflației din ultima perioadă denotă vulnerabilitatea procesului inflaționist autohton față de evoluțiile din mediul extern, explică accelerarea inflației din ultima perioadă, care se datorează preponderent șocurilor de ofertă din perspectiva creșterii prețurilor internaționale și regionale la produsele alimentare, la resursele energetice și la alte materii prime cu repercusiuni asupra prețurilor de import. Totodată, presiuni asupra inflației se manifestă și din partea cererii în contextul creșterii venitului disponibil și al creditării de consum, care au susținut majorarea prețurilor subcomponentelor inflației de bază, dar și a prețurilor la produsele alimentare”, afirmă BNM.

Drept argument în favoarea majorării ratele de dobândă la credite, instituția invocă faptul că creditele noi acordate în moneda națională au menținut tendința de creștere și în luna decembrie 2021 în proximitatea maximelor istorice. Volumul creditelor s-a majorat cu 46.7 la sută în termeni anuali.

Economia de consum

Decizia Băncii Naționale de a mări ratele de dobândă la credite cu tocmai două procente a fost criticată de unii politicieni și experți.

”Banca Naționala este banca centrală și independentă a Moldovei sau este o filială a FMI, aflată sub control extern?”, se întreabă pe pagina sa de pe rețelele de socializare președintele de onoare al Partidului Socialiștilor Igor Dodon.

Politicianul este sigur că decizia BNM na duce inevitabil la o creștere și mai mare a prețurilor.

În opinia sa, Cetățenii simpli vor trebui să plătească dobânzi mult mai mari pentru creditele luate, iar creșterea ratei dobânzii la creditele ipotecare le va face pe acestea mai puțin atractive.

”Decizia BNM va costa bugetul de stat, conform estimărilor noastre, cel puțin încă 350 milioane de lei. Astfel, în anul 2022, suma record pentru istoria modernă a Moldovei de cca 3,3 mlrd de lei va fi alocată pentru deservirea împrumuturilor interne și externe”, scrie Dodon.

În opinia sa, majorarea ratei de bază va lovi businessul.

”Volumul de credite contractat de către mediul de afaceri se află la un nivel record de jos, de doar 32 de miliarde lei, comparativ cu 42 de miliarde lei în 2014. Pentru prima dată în istoria modernă a Republicii Moldova, creditarea netă a businessului este negativă. Adică volumul depozitelor ținute de companii în bănci este mai mare, decât volumul creditelor contractate”, mai precizează Dodon.

El consideră că prioritatea numărul unu atât a guvernului, cât și a BNM, trebuie să fie relansarea economiei și stimularea creditării mediului de afaceri de către bănci, și nu invers.

Despre faptul că majorarea atât de bruscă de către BNM a ratelor de dobândă este o idee proastă a vorbit și expertul economic Viorel Gîrbu.

"În primul rând, trebuie spus că inflația în Moldova nu depinde în general de ceea ce se întâmplă în țara noastră. Trebuie să înțelegem asta. Și faptul că Banca Națională își construiește politica doar pornind de la inflație este, scuzați-mă, o prostie”, consideră specialistul.

Potrivit acestuia, inflația într-o economie mică și deschisă este întotdeauna un factor extern. Expertul consideră de asemenea că inflația pe piețele externe ar putea fi privită nu doar ca o problemă, ea ar putea oferi de asemenea și o ”fereastră ”de oportunitate pentru producătorii locali. Iar Banca Națională prin acțiunile sale reduce competitivitatea acestora.

"Ceea ce se întâmplă acum cu politica monetară este foarte ciudat. Lovim în businessul nostru și îl facem și mai slabă. Inflația nu este doar o problemă, este și o oportunitate. Acum avem posibilitatea să ne dezvoltăm din contul prețurilor mari. În loc să dezvoltăm afacerile și producția, noi lovim în ele. Pentru că avem o astfel de politică și o astfel de legislație. Banca Națională are o singură funcție - să monitorizeze creșterea prețurilor", spune Gîrbu.

Încercând să limiteze consumul populației, mărind ratele, Banca Națională limitează nu numai cetățenii, ci și afacerile.

"La noi și așa băncile nu sunt în postura de parteneri ai businessului. Guvernul nostru nu încearcă în niciun fel să contribuie la asta. Dacă arunci o privire asupra ultimilor 10 ani, ponderea creditelor de consum este în continuă creștere. Băncile nu investesc în dezvoltarea economiei. Băncile împrumută bani sub garanții, pentru ca noi să consumăm ceea ce nu producem. Avem o problemă uriașă în economie”, spune expertul.

Potrivit lui Gîrbu, doar în ultimul an, peste patru miliarde de dolari au ajuns din economia națională în străinătate. El menționează că aceasta constituie mai bine de 30% din PIB. O astfel de scurgere a banilor în străinătate este o problemă enormă despre care nimeni nu vorbește, consideră expertul.