Cum o răceală obișnuită ne poate proteja de COVID-19

Oamenii de știință londonezi cred că celulele T care apar după o răceală obișnuită pot proteja împotriva COVID-19.

CHIȘINĂU, 10 ian - Sputnik. Cercetătorii de la King's College din Londra au descoperit că persoanele cu niveluri ridicate de celule-T (limfocite ce joacă un rol cheie în răspunsul imunitar), care apar după o răceală obișnuită sunt mai puțin expuse infectării cu COVID-19, Acest lucru rezultă din preprintul noului studiu, transmite RIA NOVOSTI.

Studiile anterioare au arătat că celulele T care provin de la alte tipuri de coronavirus pot recunoaște SARS-CoV-2. Noile cercetări aveau ca scop să afle în ce mod prezența celulelor T influențeaz asupra faptului dacă persoane se infectează sau nu cu coronavirus.

Studiul a început în luna septembrie 2020, când majoritatea oamenilor din Marea Britanie nu erau încă bolnavi sau vaccinați împotriva COVID-19. Savanții au examinat 52 de oameni care locuiau împreună cu o persoană care avea un test PCR pozitiv și prin urmare erau expuși riscului de infectare. Participanții la studiu au făcut teste PCR în a 4-a și a 7-a zi după expunere pentru a afla dacă au fost infectați.

Analizele de sânge au fost luate în decurs de 1-6 zile după ce au intrat în contact cu cei infectați.

Acest lucru le-a permis oamenilor de știință să analizeze niveluri de celule T care a fost produse de coronavirusul obișnuit, care cauzează răceala. Cercetătorii au descoperit că cei 26 de participanți care nu s-au infectat au avut niveluri semnificativ mai mari ale acestor celule T decât ceilalți 26 care s-au infectat.

„Cercetarea noastră demonstrează în mod clar că celulele T produse de coronavirusurile care provoacă o răceală obișnuită joacă un rol protector împotriva infecției cu COVID-19. Pentru a se proteja de virus, aceste celule T atacă proteinele din virusul COVID-19, nu proteina spike de pe suprafața proteinei”, spune unul dintre autorii studiului, profesorul Ajit Lalvani.

Vaccinurile existente nu formează imunitate la aceste proteine ​​interne. Autorii studiului cred că, împreună cu vaccinurile existente care vizează proteina spike, aceste proteine ​​interne ar putea fi un scop pentru vaccinurile noi și să devină o soluție pe termen lung, deoarece răspunsul imun al celulelor T se păstrează mai mult decât al anticorpilor, care dispar la câteva luni după vaccinare.

În același timp, oamenii de știință susțin că studiul lor este destul de limitat. Asta din motiv că studiul a fost destul de mic, iar 88% dintre participanții au fost europeni albi, de aceea este imposibil de modelat factorii demografici.