Biden îi calmează pe americani „după metodele lui Brejnev”

Occidentul încearcă din răsputeri să găsească metode de luptă împotriva Rusiei, recunoscând că tot arsenalul de sancțiuni, pe care le-ar putea aplica împotriva noastră (a Rusiei – n.n.), fără riscuri de a provoca daune, a fost epuizat.

Da, apar voci care vorbesc despre “sancțiuni infernale” sau “mama tuturor sancțiunilor”. Tot mai des se propune idea deconectării Rusiei de sistemul internațional bancar SWIFT. Însă, tot atât de des se menționează că acești pași ar fi ineficienți, iar pe măsura în care suntem amenințați cu noi sancțiuni, noi ne pregătim de ele.

Experții remarcă cu regret că sancțiunile vizează doar anumite ramuri ale economiei rusești sau anumiți proprietari de afaceri, însă în ansamblu nu au nicio influență asupra vieții din Rusia și a cetățenilor ei. Judecând după ultimele declarații ale persoanelor publice din Vest, am putea presupune că, în încercarea de a restabili formula luptei eficiente pentru slăbirea și destrămarea URSS, din arhive au fost scoase documentele prăfuite din perioada războiului rece. Din fericire, au apărut mai multe articole consacrate aniversării a 30 de ani de la acest eveniment, unde se amintește despre vechea tactică a „portavocilor” occidentale: puneți accentul pe cuvântul “deficit” și în contrabalanță la penuria cronică de mărfuri de larg consum în țara noastră, arătați exemplul rafturilor pline ale supermarketurilor occidentale, care abundă de o gamă largă de produse. Dacă a funcționat atunci, de ce n-ar funcționa și acum?

Inițial experimentatul “kremlinolog” al Departamentului de Stat, Victoria Nuland, a declarat senatorilor americană că ucrainenii “și-ar dori să semene mai curând cu Parisul și Berlinul, decât cu ceea ce văd la Sverdlovsk și Ekaterinburg”. Însă faptul că una din cei mai prestigioși specialiști privind Rusia și-a amintit de vechea denumire a Ekaterinburgului, uitând că e unul și același oraș, probabil demonstrează că ea consultă acum documentele vechi din arhivă. Apoi noul ministru al Apărării al Germaniei, Christine Lambrecht, a propus în calitate de sancțiuni să se interzică demnitarilor ruși să facă “shopping pe Champs Elysees din Paris”. Apoi agenția Reuters a lansat zvonul că SUA, pe lângă alte sancțiuni, intenționează să interzică exportul de smartphone-urilor în Rusia.

Se creează impresia că s-ar încerca din nou să ni se impună (iar dacă nu vor reuși, să inventeze) probleme legate de produse de larg consum, să provoace revolte în societate și să lanseze ideea despre contrastul dintre un Sverdlovsk convențional și aromele Parisului și Berlinului, unde doar cei aleși pot să călătorească pentru a-și realiza visul – un nou iPhone sau iPad.

E surprinzător faptul că astfel de declarații sunt făcute pe fundalul acutizării problemelor în rețelele de aprovizionare din Occident, inclusiv America. Asupra proporțiilor acestei crize indică faptul că în adresarea sa de Crăciun către națiune președintele SUA, Joe Biden, era însoțit de decorațiuni care reprezentau un port comercial, fiind dedicată combaterii penuriei de mărfuri.

Totul a fost prezentat drept o ședință a președintelui cu exponenții mediului de afaceri și o unitate specială pentru prevenirea întreruperilor în lanțurile de aprovizionare, înființată la indicația directă a lui Biden în iunie a anului curent.

Cu în zâmbet până la urechi, Biden a raportat poporului: “Criza pe care au prognozat mulți nu a avut loc. Coletele circulă. Cadourile sunt livrate. Rafturile nu sunt goale”. Puțini și-ar fi imaginat într-un Sverdlovsk din anii ‘70 că în ajun de Crăciun președintele SUA va raporta, drept o mare realizare, că 90 la sută din rafturile magazinelor sun pline. Dar nici acum 2-3 ani în Ekaterinburg nu și-ar fi imaginat cineva o astfel de situație.

Nu în zadar presa occidentală își compară locuitorii cu “gospodinele sovietice” care se confruntau cu un deficit de produse. Iar Biden este comparat tot mai des cu Leonid Brejnev: prezentatorul postului de televiziune Newsmax, Greg Kelly, a găsit mai multe lucruri comune între mesajul președintelui SUA și adresarea liderului sovietic în anii ‘70.

Criza rafturilor goale în magazinele din unele state occidentale a început anul trecut, din cauza urmărilor pandemiei și închiderii frontierelor. Dacă în anii 80 americanii urmăreau cu uimire la televizor cum cetățenii sovietici cumpărau masiv hârtia igienică, în zilele de azi noi urmăream cu o mai mare surprindere imagini similare din America și Europa acum un an. Inițial publicul era calmat cu explicații că e vorba de un fenomen temporar, care se va încheia odată cu ieșirea Chinei din carantină. Însă, în acest an un șir de state au fost afectate de întreruperi mult mai serioase. Peste o jumătate din cetățenii britanici au fost afectați de penuria de marfuri în ultimele săptămâni. Iar în SUA e vorba de 50 la sută. Se pare că cei din urmă n-au urmărit raportul victorios al lui Biden, potrivit căruia rafturile magazinelor americane sunt pline de mărfuri.

Acum experții susțin într-un glas că această criză a furnizare a mărfurilor de primă necesitate nu se va încheia nici anul viitor. Iar în opinia unui șir de analiști, nivelul normal “de până la pandemie” va reveni în Occident doar către mijlocul anului 2024.

Totodată, a se observa prin ce metode este rezolvată problema deficitului de mărfuri în SUA. Am auzit adesea la liberalii ruși că “piața va regla totul”. Însă simplul fapt că Biden și-a creat o structură care va lupta cu întreruperile de aprovizionare indică asupra faptului că fără elemente de planificare și reglementare a economiei de către stat Washingtonul nu va reuși să facă față crizei. În același timp, grupurile agro-industriale din Marea Britanie cer guvernului lor să asigure în regim de urgență securitatea alimentară a țării, care în opinia lor, va putea fi realizată dacă cel puțin 60 la sută din producția agro-alimentară va fi produsă în țară.

În legătură cu acest fapt ne rămâne doar să ne bucurăm de faptul că sancțiunile Occidentului și sancțiunile rusești de răspuns au venit „la timp”, până la apariția pandemiei globale. În câțiva ani, în condițiile presiunilor asupra Rusiei cu ajutorul sancțiunilor, s-a dezvoltat în ritmuri rapide sfera agro-alementară rusească, iar țara și-a consolidat securitatea alimentară.

Nici nu ne-am dori să ne imaginăm în ce situație ar fi ajuns rețeaua noastră de aprovizionare dacă anul trecută frontierele noastre ar fi fost închise din cauza restricțiilor sanitare, iar sectorul nostru alimentar s-ar afla la nivelul anului 2013, dependent în totalitate de importuri.

Să ne amintim cum au fost interpretate măsurile de răspuns de către o multitudine de voci critice. Ce bocete erau în rețele de socializare și la unele posturi de radio pentru parmezanul pierdut. Au trecut șapte ani, iar șeful reprezentanței de la Moscova a Financial Times, Max Seddon, este nevoit să recunoască în numărul de Crăciun: “Sectorul alimentar al Rusiei a înflorit după ce Putin a interzis importul unei game largi de produse occidentale în 2014 și treptat a mobilizat populara mișcare “de la fermă, pe masă””. Autorul se arată surprins că intelocutorii lui din Moscova, sorbind ceai din roșcov și fumând trabucuri în cluburile de lux, sunt interesați mai mult de “exagerările mișcării Black Lives Matter și culturii woke în Occident” , decât de acțiunile malițioase ale serviciiilor rusești, cu care sperie cititorii ziarului său.

Iar editorialul acestui număr de sărbători vine să-l calmeze pe cititorul occidental: actualele probleme în lanțurile de aprovizionare nu sunt acum atât de serioase precum în ziua nașterii lui Iisus Hristos în Betleem. Tot aici este publicată o scrisoare glumeață în care Santa Klaus își cere scuze copiilor pentru cadourile venite cu întârziere – se pare că nu toți copiii au ascultat mesajul de Crăciul al lui “Santa Biden” în care anunță “că a făcut față problemelor legate de livrarea și distribuirea a coletelor cu cadouri”.

Pe acest fundal sună ciudat amenințările politicienilor occidentali de a bloca accesul rușilor la “shoppingul pe Champs-Élysées” și comparațiile surprinzătoare a Parisului cu Sverdlovsk. Desigur, dacă și-ar dori, Occidentul ar putea să ne provoace dificultăți suplimentare printr-o penurie de anumite mărfuri, cum ar fi smartphone-uri (am uitat deja că în ultimii ani toată producția Apple nu a fost autorizată pentru piața rusă, rămând una “gri” – o noțiune mai puțin cunoscută pentru senatorii americani și miniștri europeni ai Apărării). Dar chiar și în condițiile tentativelor de a reveni la vechile tactici de destrămare a URSS, comparația rafturilor magazinelor nu va funcționa. De această dată comparațiile nu vor fi deloc în favoarea Parisului, cu atât mai mult a New York-ului sau Parisului.

În plus, actuala situație ar putea dura mai mult. Iar două treimi de americani au temeri acum că problema întreruperilor în lanțurile de aprovizionare cu mărfurile de prima necesitate nu va dispărea niciodată. Și doar Joe Biden, potrivindu-și ordinile lui Leonid Brejnev, va raporta cu bucurie publicului că situația din SUA s-a îmbunătățit brusc. Cel puțin, comparativ cu Sverdlovskul în perioda înălțării stelei de la Betleem.