Cârnaț: Comisia de la Veneția i-a transmis PAS că ce a făcut nu este democratic

Expertul în drept constituțional Teodor Cârnaț a comentat aprecierea dată de Comisia de la Veneția modificărilor operate la Legea Procuraturii.

CHIȘINĂU, 15 dec - Sputnik. Teodor Cârnaț consideră că prin avizul său Comisia de la Veneția i-a transmis un mesaj clar guvernării de la Chișinău.

Asta în condițiile în care Comisia a constatat că amendamentele au fost adoptate în contextul unui conflict politic acut între majoritatea parlamentară și procurorul general.

„Ideea de bază a fost transmisă ca un fir roșu actualei guvernări, că tot ce au făcut ei nu se îmbracă într-o haină democratică și a statului de drept. Și ar fi bine să fie readuse acțiunile lor în conformitate cu prevederile Legii Supreme din Republica Moldova. Mesajul a fost că „mai presus de tot este Legea Supremă”, a spus expertul în drept constituțional în emisie la Radio Sputnik Moldova.

Teodor Cârnaț consideră că aprecierea Comisiei de la Veneția a fost una diplomatică.

„Dacă cu adevărat ar fi aplicat limbajul juridic adecvat pentru Republica Moldova, atunci ar spune: „Voi sunteți agramați constituțional? Voi nu citiți legea voastră supremă? Oare nu deschideți Cutia Pandorei, astfel încât pe viitor orice guvernare care va ajunge la putere va schimba componența CSP-ului așa cum îi este convenabil politicului, ca ulterior prin intermediul acestui organ politic să elibereze sau să intenteze dosare penale față de procurorul general. Sau viitorul procuror general care nu va fi docil guvernării să fie întemnițat și trimis în penitenciare?”, s-a întrebat retoric expertul.

Comisia de la Veneția a criticat o parte semnificativă a modificărilor operate la Legea Procuraturii, adoptate de autoritățile moldovenești în august 2021.

În opinia experților Comisiei de la Veneția, procedura de evaluare a procurorului general trebuie revăzută substanțial, procurorul general trebuie reîncadrat în Consiliul Superior al Procurorilor, iar procedura de numire a componenței CSP ar trebui reglementată în Constituție sau, cel puțin, pentru astfel de modificări în legislație să fie necesară o majoritate calificată de voturi.

Experții comisiei au constatat că modificările aduse Legii Procuraturii au fost adoptate fără a fi supuse dezbaterilor publice cuvenite. În ultima perioadă componența CSP a fost modificată de două ori, iar acest lucru lasă loc pentru suspiciuni că fiecare majoritate parlamentară respectivă a încercat să schimbe raportul de forță în Procuratură în interesele proprii.

Comisia a constatat că amendamentele au fost adoptate în contextul unui conflict politic acut între majoritatea parlamentară și procurorul general.

”Modificările au fost propuse și adoptate în perioada vacanței. Introducerea lor nu a fost precedată de o dezbatere publică, iar participarea societății civile, a părților interesate și a experților la discuțiile din Parlament, după cum s-a comunicat, a fost insuficientă”, este menționat în Opinia Comisiei de la Veneția.

Potrivit Comisiei, modificarea legislației ar fi trebuit să aibă loc printr-un proces mai temeinic și mai transparent.

Comisia de la Veneția le-a recomandat de asemenea autorităților moldovenești să examineze reincluderea procurorului general în componența CSP ca membru din oficiu.

În afară de aceasta, Comisia a venit cu următoarele recomandări:

demiterea membrilor CSP nu trebuie să aibă loc fără motive foarte serioase;

procedura de „evaluare” a performanței procurorului general trebuie revizuită substanțial.

”În speță, legea ar trebui să descrie în mod clar caracterul și principalii indicatori ai evaluarea performanței și să explice prin ce se deosebește de răspunderea disciplinară. Consiliului Superior al Procurorilor i se poate încredința sarcina de a stabili reglementări mai concrete, dar întotdeauna în cadrul prevăzut de lege. Comisia de evaluare nu ar trebui să funcţioneze fără reprezentanți ai Procuraturii şi legea ar trebui să prevadă clar că recomandările Comisiei nu au caracter obligatoriu pentru CSP”, este menționat în aviz.

CSP ar trebui să aibă dreptul de a decide dacă trebuie suspendat procurorul general și dacă trebuie inițiat un dosar penal împotriva lui;

De asemenea, suspendarea Procurorului General nu trebuie să înceteze în mod automat și mandatele adjuncților săi;

În cazul suspendării Procurorului General sau dacă postul acestuia devine vacant, unul dintre adjuncții săi trebuie numit de CSP în calitate de procuror general interimar.

Decizia Comisiei de la Veneția a fost comentată de ministrul Justiției Sergiu Litvinenco. El a declarat că autoritățile vor întreprinde măsuri de ajustare a legislaţiei cu scopul de a o pune în acord cu toate recomandările Comisiei de la Veneția., iar reforma justiției va continua.

Amintim că Parlamentul a adoptat pe 24 august în lectură finală amendamentele la Legea Procuraturii.

Potrivit noilor prevederi, procurorul general poate fi eliberat din funcție de către președinte înainte de expirarea mandatului, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în cazul în care a primit o notă nesatisfăcătoare în urma evaluări de către o comisie terță, precum și în cazul în care Consiliul Superior al Procurorilor adoptă o hotărâre cu privire la aplicarea unei pedepse disciplinare sub forma demiterii din funcție.

De asemenea, potrivit modificărilor, procurorul general poate fi suspendat din funcție pe durata inei anchete de serviciu

Înainte de operarea acestor modificări, procurorul general era numit de președinte pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitatea încetării anticipate a acestuia.

Procurorul General a încercat să conteste la Curtea Constituțională aceste modificări, însă judecătorii nu au fost de acord cu argumentele lui Stoianoglo.