Ce reproșuri le face Gavrilița rușilor, la o zi după întrevederea Popescu-Lavrov

Premierul moldovean, Natalia Gavrilița, nu se poate ține, nu poate răbda mult dacă trece o zi și nu le face un reproș rușilor, ca să le facă pe plac occidentalilor, în special americanilor. Și asta chiar dacă reproșul făcut rușilor este total lipsit de contest.

Nu a trecut nicio zi din momentul în care ministrul de Externe, Nicolae Popescu, în timpul vizitei sale la Moscova, l-a îmbrățișat frățește pe omologul său rus, Serghei Lavrov, că premierul Natalia Gavrilița a și venit astăzi cu reproșuri făcute rușilor.

Și nu așa niște reproșuri oarecare, ci preluând vechiul refren: rușii sunt răi, iar americanii și vest-europenii sunt neapărat buni.

Joi, șefa Cabinetului de Miniștri a participat la lansarea Proiectului Tehnologiile Viitorului, unde a ținut un discurs. Chiar din start, din primele fraze ale discursului său, ea ținut să declarare că rușii sunt răi, iar occidentalii, în special americanii – buni.

“Criza din 2007 ne-a developat două lecții importante. Moldova a pierdut atunci piața principală de desfacere pentru vinuri, o piață tradițională. Și în următorii ani am descoperit cu toții că noi ne putem adapta schimbărilor, suntem flexibili și că putem deveni competitivi pe alte piețe. Aceasta a fost prima lecție. A doua lecție pe care ne-a dat-o criza a fost că Moldova are prieteni. Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, țările vecine ne-au ajutat să ieșim mai puternici din acea criză”, a declarat Gavrilița.

Vedeți că premierul nu pomenește Federația Rusă, dar anume la ea se referă Gavrilița, dat fiind că până în 2006 principala piață de desfacere a vinurilor produse de moldoveni era Rusia. Și cu adevărat vinurile moldovenești, din 2006, nu au mai fost admise pe piața din Rusia din mai multe motive, inclusiv politice, dar nu în ultimul rând și din faptul că nu erau de cea mai bună calitate.

Dacă premierul s-ar fi apucat să facă un reproș deschis rușilor că iată au închis piața vinurilor moldovenești în 2006, eu aș fi înțeles această abordare și nu aș fi suspectat-o pe Gavrilița că este ipocrită.

Dar așa sunt nevoit să afirm că premierul moldovean, prin aceste afirmații, face probă unei mari ipocrizii.

În primul rând, este absolut fals, ca să nu spun că este o minciună crasă, faptul că după ce vinurile noastre au fost interzise pe piața rusă, producătorii moldoveni și-au revenit sau cum spune Gavrilița: “am descoperit cu toții că noi ne putem adapta schimbărilor, suntem flexibili și că putem deveni competitivi pe alte piețe”. Da, producătorii moldovenii au făcut mari investiții, și-au modernizat tehnologiile, au îmbunătățit calitatea vinului și au ajuns cu produsele lor pe alte piețe decât cea rusească. Doar că după ce au pierdut piața rusească în 2006, ei niciodată nu au mai ajuns la volumele, vânzările și exportul de până atunci.

Dacă nu mă credeți pe mine, haideți să-i cităm pe analiștii IDIS Viitorul, care sunt cei mai pro-occidentali cu putință. Iată ce spuneau ei în vara anului trecut, când exportul vinurilor moldovenești a căzut la una dintre cele mai joase cote din cauza pandemiei. Citez:

“Experții IDIS amintesc faptul că ramura vitivinicolă este una de bază pentru economia națională, iar în ultimii 15 ani – trece prin a treia criză puternică. Prima și cea mai puternică lovitură a fost din partea Federației Ruse în 2006, când au fost interzise exporturile de vinuri moldovenești. Acestea au constituit în 2005 circa 280 de milioane de dolari. În 2007, din cauza crizei din 2006, au scăzut până la 110 milioane de dolari. Republica Moldova, până în prezent nu a reușit să atingă volumul exporturilor de vinuri din anul 2005”.

Și tot acolo:

“Experții menționează că încet, dar sigur, exporturile vitivinicole au început să crească, mizând în mare parte pe piața UE. Astfel, în 2013 aceștia au ajuns până la 150 de milioane de dolari. Însă, criza din 2014-2015 a lovit din nou sectorul, care doar își revenea de la lovitura din 2006. După această criză, exporturile de vinuri pentru prima dată, în ultimii 20 de ani, au coborât sub 100 de milioane de dolari. Ulterior, în 2019, a urmat o recuperare anevoioasă. Exporturile de vinuri lent au crescut, iarăși, până la 140 de milioane de dolari”.

Deci, înainte de criza din 2006, când Federația Rusă era principala piață de desfacere, exporturile de vin se cifrau la 280 de milioane de dolari, iar după – la doar 110. De ce atunci premierul afirmă că Moldova, datorită prietenilor săi, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, țările vecine, a ieșit mai puternică din această criză? Cum mai puternică, dacă până la criză vinificatorii exportau de 280 de milioane de dolari, iar după de doar 110, adică cu 170 de milioane de dolari mai puțin? Lucrul acesta nu s-a întâmplat nici la câțiva ani după aceasta, dat fiind că tocmai în 2019, așa cum afirmă experții IDIS, volumul exporturilor abia de a ajuns la 140 de milioane de dolari.

Și ce merite au aici SUA și UE? Deci, după ce au încurajat, au incitat și, în definitiv, au obținut ca să nu spun că au determinat Republica Moldova să-și deterioreze relațiile cu Federația Rusă și din cauza acestei probleme exporturile de vinuri s-au înjumătățit, tot SUA și UE sunt salvatorii noștri? Ce e cu prostia asta?

Chiar dacă admitem că vinificatorii moldoveni s-au bucurat de un anumit sprijin din partea UE ca să-și îmbunătățească afacerile, totuși efortul și meritul de bază a fost al lor, al producătorilor de vin, și investițiile tot ale lor sunt, că nu le-a dat nimeni bani ca să-și dezvolte o afacere privată. Nu? De ce atunci SUA și UE sunt eroii și salvatorii?

Înțeleg că ipocrizia și minciuna devin un fel de modus vivendi pentru guvernanții din Chișinău, în special pentru premierul Natalia Gavrilița.