Alarmați-vă dacă observați asta la copil: Cum ne dăm seama că se gândește la suicid

La începutul acestei săptămâni, societatea a fost zguduită de tragicul caz produs în Bălţi, când două tinere de 16 şi 20 de ani au sărit în gol de pe acoperişul unui bloc de locuit din oraş. Ce-i poate determina pe oameni să plece din viață la o vârstă fragedă?

Sputnik Moldova a încercat să afle motivele care îi pot determina pe copii să recurgă la suicid și semnalele care trebuie să ne îngrijoreze atunci când le observăm la o persoană apropiată.

Într-un interviu pentru portalul nostru, psihologul şi expertul judiciar Viorica Bucşa a vorbit despre principalele simptome ale depresiei care poate avea consecințe fatale.

Declaraţiile poliţiei la cinci zile de la dublul suicid de la Bălți

Întreaga țară a fost cutremurată de gestul cumplit a două tinere de 16 și 20 de ani din Bălți, care pe 20 iulie s-au aruncat în gol de la etajul 13 al unui bloc de locuit din oraș. Înainte de asta ele au lăsat un bilețel de adio.

Presa locală a venit ulterior cu detalii, precizând victimele ar fi avut şi în trecut gânduri de suicid, iar alţi doi prieteni de-ai lor şi-ar fi pus capăt zilelor în același mod.

Contactaţi de Sputnik Moldova, reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei au declarat că deocamdată anchetatorii de la Bălţi nu se pot pronunța asupra acestui fapt.

„Poliţia cercetează toate circumstanţele, dar este prematur să spunem care a fost relaţia dintre victime şi ceilalţi tineri sau dacă a fost, în general. Ne aflăm la etapa de investigaţii şi, cu siguranţă, aceste lucruri vor fi descoperite”, susţin cei de la IGP.

Pentru a nu periclita cursul investigaţiei, am decis să discutăm despre comportamentul suicidar cu un specialist în psihologie, dar fară a face referinţă la cazul de la Bălţi.

Comportamentul persoanelor predispuse spre suicid – părerea psihologului

Psihologul Viorica Bucşa susține că „semnele care pot da de gol o persoană cu gânduri de suicid sunt inclusiv discuţiile despre „rezolvarea problemelor”, exprimarea sentimentelor de disperare, eşec şi altele”.

“Stările emoționale ale persoanelor care au gânduri de suicid sunt următoarele: apatie, tristețe, lipsa motivației și a poftei de viață, golul afectiv, sensibilitatea înaltă la frustrări, culpabilitatea, sentimentul insecurității, anxietatea sporită, sentimentul necorespunderii sau al inferiorității, precum şi lipsa propriei valori”, afirmă specialistul.

Comportamentul suicidar se poate manifesta diferit, susține psihologul.

Pare greu de crezut, dar există oameni care se manifestă de parcă ar fi fericiți în momentul în care iau decizia de a-și pune capăt problemelor prin suicid. Pe de altă parte, sunt şi oameni care, trecând printr-o perioadă stresantă, se izolează, sunt nerăbdători şi chiar furioşi pe oamenii din jur.

“Subestimarea propriei persoane, lacrimi frecvente şi uneori involuntare, imposibilitatea de a gestiona lucrurile cotidiene sunt şi ele semne ale unor emoţii şi trăiri puternice. Există şi simptome fizice ale depresiei şi suferinţei, cum ar fi insomnia, lipsa poftei de mâncare, dureri stomacale, atacuri de panică, lipsa vitalităţii, imposibilitatea de a se concentra etc.

În cele mai multe dintre cazuri, poate fi destul de dificil de deosebit o persoană suicidară de una depresivă. Postările de pe rețelele de socializare, la fel, pot fi un reper pentru identificarea riscului suicidar, având în ele postări despre sensul vieții, inutilitatea personală, imagini cu semnificție de doliu”, declară psihologul Viorica Bucşa.

Cauzele suicidului

“Cercetările asupra suicidului - susţine psihologul - relevă faptul că sunt mai mulţi factori de risc care pot duce la suicid – abuzuri emoționale și fizice, factori de familie și sociali, care vulnerabilizează persoana (decesul cuiva drag, divorțul, pierderea locului de muncă), tulburările psihice, în special nediagnosticate la timp sau corect, de genul depresie, anxietate, stres post-traumatic, fobii.”

Psihologul şi expertul judiciar Viorica Bucşa este de părere că în țara noastră există o cultură psihologică redusă, cu mai puține preocupări pentru aspectele psihologice și de bunăstare sufletească și mai multe griji pentru cele materiale.

“Nu suntem obișnuiți de mici să ne îngrijim de stările noastre sufletești, și nici nu suntem înarmați cu abilități și cunoștințe despre cum să gestionăm momentele de criză sau stresul, care sunt indispensabile vieții. Când ne doare un dinte sau spatele, mergem la medic, căutăm ajutor.

Când doare sufletul, omul deseori nici nu poate conștientiza că anume el doare. Și nici nu realizează că, la fel, are nevoie de ajutor calificat, pe lângă cel al familiei și prietenilor. Iar oamenii care înțeleg deseori se confruntă cu stigmatizarea, ceea ce îi reține pe alții să apeleze la psiholog, psihoterapeut sau alți specialiști”, susţine Bucşa.

Specialistul afirmă că “suferința emoțională este ridiculizată, iar cei care-și recunosc stările sunt considerați slabi și ineficienți. De fapt, este exact invers.”

Psihologul susţine că prezența și implicarea activă a familiei ar fi unul dintre factorii importanți în prevenire suicidului.

“Implicarea fiecăruia din cei care sesizează schimbarea unei personalități din preajmă este extrem de binevenită. Doar că, din lipsa de siguranță, de comunicare, de fericire, de acceptare, pe de o parte, și lipsa grijii statului pentru cetățenii săi, pe de altă parte, întâlnim tot mai multe cazuri de suicid”, declară specialistul.

Potrivit psihologului Viorica Bucşa, persoanele pot solicita ajutor inclusiv de la centrele specializate în astfel de cazuri, precum şi centrele teritoriale de sănătate mentală.