Expert rus: Vom fi prieteni cu Vestul, dar ne va hrăni Estul

În pofida orientării sale pro-occidentale, noua conducere a Moldovei încearcă să mențină relațiile cu Federația Rusă.

CHIȘINĂU, 14 iulie - Sputnik. Noua putere din Moldova, în pofida vectorului pro-occidental, încercă, pe cât este posibil, să păstreze relațiile economice cu Rusia deoarece Chișinăul oficial pur și simplu nu are altă soluție. De această opinie este directorul Institutului rus pentru probleme regionale, Dmitri Juravliov.

El a comentat recenta declarație a liderului Partidului ”Acțiune și Solidaritate” (PAS), Igor Grosu, privind intenția de a construi relații corecte și pragmatice cu Rusia.

”Întregul sens al vectorului occidental în țările CSI se reduce la o schemă simplă - vom fi prieteni cu Vestul, dar va trebui să ne hrănească Estul. O astfel de orientare duală în țările CSI este impusă, deoarece în situația dată nu este posibil în alt mod. Occidentul nu-i poate hrăni ", a menționat expertul.

În opinia lui, de aceeași logică se ghidează și Ucraina vecină.

"Orice orientare pro-occidentală arată așa nu pentru că politicienii o doresc, ci pentru că altfel nu este posibil. Occidentul nu vrea să-i hrănească, nici măcar elitele", a spus Juravliov.

În general, relațiile cu Rusia nu vor suferi schimbări majore, deși, potrivit expertului, o anumită deteriorare a relațiilor dintre țări este posibilă.

"Există pericolul deteriorării relațiilor. Nu poți avea doi vectori opuși în același timp. O deteriorare propagandistică, cel mai probabil, va fi Dar o deteriorare bruscă este puțin probabilă pentru că am început cu asta: cine să ne hrănească? Oricum trebuie vândute mere în Rusia, trebuie folosit tranzitul rusesc și așa mai departe conform listei ", afirmă Juravliov.

El admite posibilitatea că se va produce ceva de genul când, odată cu declarațiile propagandistice că rușii sunt un rău, relațiile economice se vor păstra.

"Rusia va construi relații și cu acest guvern. Nu suntem un singur popor, ca în cazul Ucrainei, dar suntem popoare apropiate. Are sens pentru noi să cooperăm. Însă dacă partea moldovenească va fi prea dură în declarațiile propagandistice, atunci și relațiile economice vor slăbi ", consideră directorul Institutului pentru probleme regionale.

Comentând afirmațiile lui Grosu despre perspectivele reglementării transnistrene, expertul a vorbit despre o posibilă activitate sporită a noii puteri pe segmentul reglementării transnistrene, însă acest activism nu va aduce neapărat rezultate.

"Va exista o sporire a activismului în cadrul negocierilor. Doar că progresul în negocieri depinde de capacitatea de a face compromisuri. Este oare gata partea moldovenească în virtutea poziției sale pro-occidentale? Dacă este gata, atunci vor exista progrese. Dacă Partea moldovenească va găsi o formulă în care ambele părți ale Moldovei să poată trăi liniștit și în pace și forțele de menținere a păcii ar putea fi retrase. Dar numai în acest caz ", a adăugat Juravliov.

Amintim că într-un interviu televizat din 13 iulie, șeful Partidului ”Acțiune și ”Solidaritate” care a învins în alegerile parlamentare anticipate, Igor Grosu, a declarat că își dorește relații pragmatice și previzibile cu Federația Rusă, remarcând însă imediat că scopul formațiunii pe care o conduce este integrarea în UE.

Problema reglementării transnistrene

Regiunea transnistreană, care are 60% dintre locuitori ruși și ucraineni, a căutat să se separe de Moldova chiar înainte de prăbușirea URSS, temându-se că Moldova se va alătura României pe valul naționalismului.

În 1992, după o încercare a autorităților moldovenești de a rezolva conflictul transnistrean pe cale armată, regiunea din stânga Nistrului a ieșit practic de sub controlul Chișinăului. Soldații ruși de menținere a păcii au fost aduși în zona de conflict la 29 iulie 1992, în conformitate cu un acord semnat de președinții Federației Ruse și Moldovei.

La negocierile privind reglementarea transnistreană în formatul 5 + 2 participă Chișinăul și Tiraspolul ca părți la conflict, Rusia, Ucraina, OSCE în calitate de mediatori, Uniunea Europeană și Statele Unite - ca observatori.

Alegerile în Moldova

Amintim că pe 11 iulie, în Moldova s-au desfășurat alegerile parlamentare anticipate. Conform rezultatelor după procesarea a 100% din procesele verbale, PAS a adunat 52,80 la sută dintre voturi, Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor - 27,17%, Partidul Politic „ȘOR” - 5,74%.

Ceilalți concurenți electorali nu depășesc pragul necesar pentru accederea în Parlament. Pe locul patru se situează blocul Renato Usatîi cu 4,10% din voturi, al cincilea este Partidul Platformei Demnitate și Adevăr cu 2,33%, urmat de Partidul Democrat cu 1,81%, PP DA - 1,45%.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova