Cine ar putea deveni prim-ministru în Guvernul PAS: „Se pregătește programul de guvernare”

Doctorul habilitat în drept constituțional Teodor Cârnaț a vorbit în emisie la Radio Sputnik Moldova despre persoanele care ar putea să ocupe funcții cheie în stat după validarea alegerilor parlamentare anticipate.

CHIȘINĂU, 13 iul - Sputnik. Teodor Cârnaț consideră că, cel mai probabil, în funcția de premier va ajunge Natalia Gavrilița, care a fost propusă anterior de președintele Maia Sandu pentru această șefia Guvernului, dar nu a primit votul de încredere în Parlamentul de legislatura a X-a.

„Este de așteptat că va fi Gavrilița, deoarece nu întâmplător Gavrilița a intrat în acest joc. Cert este faptul că deja pregătește programul de guvernare cu care să vină la putere, prin care să ceară votul de încredere din partea Parlamentului și cred că și pe o parte din miniștrii pe care i-a prezentat atunci doamna Gavrilița îi vom vedea în viitorul cabinet de miniștri al Republicii Moldova”, a precizat Cârnaț.

Doctorul habilitat în drept constituțional și fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii a spus, de asemenea, cine ar putea deveni președinte al Parlamentului.

„Cred că viitorul președinte de Parlament va fi Sergiu Litvinenco. Ei au posibilitatea să promoveze și alte persoane la funcția de președinte de Parlament. Numai că domnul Litvinenco a fost cel mai implicat în acțiunile acestea parlamentare și cunoaște foarte bine regulamentul Parlamentului. Pentru un speaker, pentru a face față procedurilor parlamentare, eu cred că este potrivit”, a menționat expertul în emisie la Radio Sputnik Moldova.

El a afirmat de ademenea că primele persoane de pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate se vor regăsi în noul Guvern.

„Foarte mult contează cine va fi ministru al Justiției. Dacă va fi Olesea Stamate, având o practică de ministru anterior, s-ar putea încet-încet să se deprindă cu faptul că ei se află la guvernare și de ei depinde totul. În felul acesta, guvernul va fi „vioara nr.1” în viitoarea activitate a Parlamentului. Toate proiectele de legi vor fi elaborate în cadrul Guvernului, iar Parlamentul va fi mai mult un mecanism de vot”, a spus Cârnaț.

Expertul a precizat că, cel mai probabil, noul Guvern va fi învestit la începutul lunii august, după ce vor fi validate alegerile de către Curtea Constituțională.

Epopeea desemnării lui Gavrilița

La sfârșitul lunii ianuarie a anului curent, după ce fostul premier Ion Chicu a anunțat despre demisionarea Guvernului său, președintele Maia Sandu a înaintat-o pe Natalia Gavrilița la funcția de prim-ministru. Ea nu a primit însă votul de încredere al deputaților.

Pe 11 februarie, deputatul PSRM Corneliu Furculiță a anunțat formarea unei majorități în Legislativ din care fac parte socialiștii, Platforma Pentru Moldova, dar și deputații neafiliați Nichiforciuc, Andronache și Oleinic.

Tot în acea zi, majoritatea creată a propus propriul candidat la funcția de premier - pe fostul ministru al Finanțelor Mariana Durleșteanu. Șeful statului a refuzat să o nominalizeze și a înaintat-o repetat la funcția de premier pe Natalia Gavrilița. În data de 23 februarie însă Curtea Constituțională a decis că decretul de înaintare repetată a lui Gavriliță este neconstituțional.

PSRM și Platforma Pentru Moldova l-au înaintat la funcția de prim-ministru pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Vladimir Golovatiuc, dar acesta nu a mai ajuns în Parlament ca să prezinte programul de guvernare, pentru că nu a fost înaintat de șeful statului.

După consultările cu fracțiunile parlamentare, Maia Sandu l-a propus la funcția de premier pe Igor Grosu, motivând că nu a fost propus un candidat comun.

Pe 25 martie Igor Grosu a venit la Parlament ca să-și prezinte echipa și programul de guvernare, dar deputații PSRM și ai platformei „Pentru Moldova” au părăsit sala de plen, astfel nu a fost întrunit cvorumul. În aceste condiții, cea de-a doua tentativă de învestire a unui nou guvern se consideră consumată.

Ulterior, președintele Maia Sandu a dizolvat Parlamentul de legislatura a X-a.