CC a decis: Modificarea legii insolvabilității este neconstituțională

Legea privind modificarea Legii insolvabilității a fost declarată neconstituțională de magistrații Înaltei Curți.

CHIȘINĂU, 13 iul - Sputnik. Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Legea nr. 252 din 16 decembrie 2020 privind modificarea Legii insolvabilității. Într-un briefing de presă după ședința Curții, președintele ad-litteram al CC, Liuba Șova a declarat că la originea cauzei se află sesizarea depusă de fostul deputat Lilian Carp. 

„Autorul sesizării a susținut că Legea nr. 252 din 16 decembrie 2020 privind modificarea Legii insolvabilității nr. 149/2012 a fost adoptată cu încălcarea procedurilor de legiferare. De asemenea, potrivit autorului sesizării, prin legea contestată a fost introdusă o regulă potrivit căreia instanța de insolvabilitate este obligată să informeze debitorul despre depunerea cererii introductive până la emiterea încheierii de admitere a cererii, oferindu-i termen pentru formularea referinței. Autorul sesizării a menționat că aceste circumstanțe pot conduce la diminuarea activelor de către debitor, în detrimentul intereselor patrimoniale ale creditorului”, precizează Șova.

Potrivit acesteia, Curtea Constituțională a reținut că viciile invocate de autorul sesizărilor cum ar fi lipsa unor dezbateri la adoptarea Legii contestate și imposibilitatea deputaților de a formula amendamente la proiectul de lege, pot afecta regulile parlamentare stabilite expres sau deduse implicit din articolele 73 și 74 din Constituție. De asemenea, Curtea a constatat incidența articolelor 20 - accesul liber la justiție și 46 - dreptul la proprietate privată din Constituție în privința modificărilor operate la articolele 28 alineatul 1 și 21 alineatul 2 din Legea insolvabilității. 

Articolul 21 alin. (2) din Legea insolvabilității (în redactarea Legii nr. 252 din 16 decembrie 2020) prevede că instanța de insolvabilitate soluționează cererea introductivă prin emiterea unei încheieri, în termen de 20 de zile de la depunere. Alineatul 5 al aceluiași articol stabilește că, prin încheierea de admitere a cererii introductive, instanța de insolvabilitate dispune punerea sub observație a debitorului, desemnează un administrator provizoriu și aplică măsuri de asigurare a creanțelor creditorilor. 

Articolul 28 alin. (1) din Legea insolvabilității (în redactarea Legii nr. 252 din 16 decembrie 2020) stabilește că până la emiterea încheierii de admitere a cererii introductive spre examinare, în decursul a trei zile lucrătoare de la primirea cererii introductive înaintate de creditor, instanța de insolvabilitate va expedia debitorului cererea în copie pentru a-şi expune poziția procesuală prin înaintarea referinței. Potrivit alineatului (2) al aceluiași articol, în cel mult 10 zile de la primirea copiei de pe cererea introductivă, debitorul prezintă instanței de insolvabilitate o referință la cererea introductivă, prin care contestă sau recunoaște existența stării de insolvabilitate

„Curtea a menționat că Parlamentul este suveran în materia reglementării procedurii de adoptare a legilor. Totuși, suveranitatea Parlamentului nu este absolută, ea fiind limitată de principiile constituționale în această materie. În acest sens, atât la reglementarea procedurilor parlamentare, cât și la aplicarea lor, i.e. la adoptarea actelor normative, Parlamentul trebuie să asigure echilibrul corect dintre principiul autonomiei parlamentare și celelalte principii incidente în materia procedurilor parlamentare, care sunt stabilite expres sau care pot fi deduse clar din Constituție”, a mai explicat Liuba Șova.

Astfel, Curtea a reținut că competența sa în materia controlului constituționalității procedurii parlamentare este limitată. În acest sens, Curtea poate verifica constituționalitatea unei legi sub aspectul procedural doar dacă la adoptarea ei Parlamentul a afectat vreun element esențial al procesului de legiferare, care rezultă expres din Constituție sau care poate fi dedus dintr-un principiu constituțional.

Examinând sesizarea depusă de Lilian Carp, Înalta Curte a observat că proiectul de lege a fost înregistrat la Secretariatul Parlamentului pe 15 decembrie 2020. Pe 16 decembrie 2020, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului, proiectul a fost votat în două lecturi. De la înregistrarea proiectului la Secretariatul Parlamentului până la votarea sa în două lecturi a trecut aproximativ o zi. De la prezentarea în ședința plenară a raportului Comisiei juridice, numiri și imunități cu privire la legea contestată până la votarea ei în două lecturi a trecut aproximativ un minut. 

„În acest context, Curtea a reținut că termenul oferit de Parlament pentru formularea propunerilor și a amendamentelor la proiectul legii contestate a fost insuficient. În consecință, deputații din opoziția parlamentară nu au dispus de posibilitatea de a-și exercita în mod efectiv dreptul de a formula amendamente. Așadar, pentru că la adoptarea Legii contestate Parlamentul nu a asigurat un echilibru corect între dreptul deputaților de a formula amendamente la proiectele de legi și principiul autonomiei parlamentare, Curtea a constatat că legea contestată contravine articolului 73 din Constituție. Curtea a considerat că această constatare o scutește să-și continue analiza prin prisma articolului 74 din Constituție”, a explicat președintele ad-litteram al CC. 

Curtea a constatat că prin modificările operate la aceste articole, legislatorul a instituit obligația instanței de insolvabilitate de a notifica debitorul despre depunerea cererii introductive de către creditor în vederea depunerii referinței, până la emiterea încheierii de admitere a acestei cereri și, respectiv, până la verificarea întrunirii condițiilor de formă și de fond și de preluare a cauzei în proprie procedură. De asemenea, a fost mărit termenul în care instanța de insolvabilitate poate decide referitor la admiterea, restituirea sau refuzul de a primi cererea introductivă.

„Curtea a reținut că noua soluție legislativă adoptată de legislator este una deficitară, pentru că: (i) instituie obligația instanței de insolvabilitate de a întreprinde acțiuni procesuale până la primirea/admiterea cauzei spre judecare; (ii) informează debitorul despre depunerea unei cereri introductive împotriva sa până la aplicarea măsurilor de asigurare; (iii) stabilește un termen mare pentru admiterea cererii introductive de către instanța de insolvabilitate. Prevederile respective pot compromite executarea creanțelor în procesele de insolvabilitate și pot fi folosite contrar intereselor patrimoniale ale creditorilor”, a mai spus Liuba Șova.

Astfel, Curtea Constituțională declarat neconstituțională Legea nr. 252 din 16 decembrie 2020 privind modificarea Legii insolvabilității nr. 149/2012. Astfel, Curtea a dispus revigorarea prevederilor din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 în redactarea anterioară Legii nr. 252 din 16 decembrie 2020. Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova