Solstițiul de vară – Tradiții și obiceiuri în cea mai lungă zi din an

Această zi, cea mai lungă din an, de altfel, este apropiată și legată de sărbătoarea Sânzienelor, marcată pe 24 iunie.

CHIȘINĂU, 21 iun – Sputnik. Sânzienele sunt făpturi magice, aeriene și silvice, care au puterea să vindece oamenii, să dea parfum și însușiri de leac florilor, fertilitate animalelor și belșug în câmpii.

Denumirea de solstițiu – care înseamnă ”soarele stă” – vine de la faptul că, în ziua respectivă, se face schimbarea gardienilor mișcării Soarelui în raport cu declinațiile lui.

Soarele aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52' deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopții fiind de numai 8h 28m. Din același motiv și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopți albe", notează stiripesurse.ro. 

Se crede că energia solstițiului este energie a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului.

Tot această zi era și o ocazie de găsire și folosire a apei magice, iar îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ și constituia, de asemenea, un ritual de renaștere.

În unele zone, spălatul cu roua adunată în ajunul solstițiului constituia o practică magică de frumusețe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi din noaptea solstițiului era o cură de refacere a sănătății și vigorii.

Coronițele de Sânziene lăsate afară noaptea puteau, în tradiția românească, să asigure fetele că vor face nunta în vară, cu condiția ca a doua zi, dimineața, să fie găsite acoperite cu rouă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova