Ce șiretlicuri folosesc funcționarii publici pentru a-și ascunde adevărata avere

Unii funcționari publici preferă să nu declare toată averea sau să ofere date eronate privind costul mașinii procurate sau a locuinței, iar în asemenea cazuri, ei devin subiecții unui control din partea Autorității Naționale de Integritate. 

CHIȘINĂU, 19 iun - Sputnik. Deputați, miniștri, judecători, procurori, președinți de raioane, primarii localităților, dar și alți funcționari publici sunt în vizorul permanent al inspectorilor de integritate, care au menirea să verifice cât de corecți sunt cei care slujesc în beneficiul statului și dacă nu recurg la scheme de îmbogățire ilicită.

Șeful inspectoratului de integritate din cadrul ANI, Alina Munteanu, a declarat în cadrul emisiunii „Logica Puterii”, de la Radio Sputnik Moldova că nu există o statistică pe domenii în ceea ce privește cine dintre funcționari încalcă cel mai des, dar a precizat că practic în toate instituțiile de stat sunt funcționari care prezintă date eronate ale averii lor și ascund adevăratele venituri obținute.

„În cazul în care interesul personal prevalează față de interesul public, atunci încalcă legea atât demnitarii de rang înalt, cât și funcționarii din primării. Dorința aceasta aprigă de îmbogățire, de a obține beneficii cumva îi face pe unii să uite de temeiul în baza căruia au fost numiți în funcție”, a precizat șeful inspectoratului de integritate din cadrul ANI, Alina Munteanu.

Munteanu a precizat că cel mai des în declarațiile de avere se indică incorect costul automobilului, iar acest lucru se face pe motiv că legislația are unele lacune care permit acest lucru.

„Există și cazuri când subiecții declarării intenționat indică date incomplete sau incorecte cu scopul de a ascunde averile dobândite în perioada exercitării funcțiilor. Datorită cadrului legal imperfect, îndeosebi în cazul bunurilor mobile, valoarea bunului conform documentului care certifică proveniența se prezumă a fi prețul achitat pentru acest bun, mărimea căruia este condiționată de către acordul de voință între părți. Însă, inspectorii de integritate, în cazul în care există neconcordanțe între valoarea declarată și valoarea reală, investighează aceste neconcordanțe și în cazul în care există diferențe mari, atunci pot solicita efectuarea unei expertize”, susține Alina Munteanu.

Șeful inspectoratului de integritate din cadrul ANI a menționat că de cele mai multe ori inițiază controale atunci când apar unele investigații jurnalistice care scot la iveală averile nedeclarate ale unor funcționari sau se autosesizează atunci când apar unele informații false în declarațiile de avere ale demnitarilor. 

„Subiecții declarării încep să conștientizeze consecințele încălcării regimului juridic de declarare a averii, a regimului juridic a conflictelor de interese comise, a incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. Sancțiunile aplicate în rezultatul unui control îi disciplinează și pe alți subiecți a declarării. Cumva în ultimii ani se observă o creștere a responsabilității subiecților declarării. Aceasta se manifestă prin creșterea numărului declarațiilor de avere și interese personale depuse în termen, completarea acestora conform rigorilor stabilite, declararea și soluționarea conflictelor de interese și de ce nu, chiar și soluționarea în termen a situațiilor de incompatibilitate”, a conchis Munteanu.

În cazul în care unul dintre funcționari a prezentat date eronate în declarația sa de avere, atunci acesta are la dispoziție 30 de zile pentru a veni cu o declarație de rectificare. Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci funcționarul este sancționat, a precizat reprezentantul ANI. 

Munteanu a explicat că legislația Republicii Moldova necesită să fie modificată pentru că unele legi le permit funcționarilor să recurgă la unele șiretlicuri și ascund averile adevărate pe numele părinților, buneilor sau a altor rude. Astfel, inspectorii de integritate vor ca legislația să le ofere mai multe împuterniciri și să poată verifica nu doar membrii de gradul I al funcționarilor, dar și alți membri ai familiei atunci când în declarația funcționarului apar multe semne de întrebare. 

„Nu în toate cazurile ar trebui să verificăm și bunicii, și verișorii, și tot neamul, doar în cazul în care există o bănuială rezonabilă, în cazul în care există careva probe. La moment suntem în drept de a verifica membrii familiei, copiii minori, concubinii. În cazul în care subiecții declarării beneficiază de unele donații și moșteniri în sume impunătoare, atunci evident că verificăm dacă persoana care a efectuat această donația a avut o disponibilitate financiară de a face acest lucru”, a menționat șeful inspectoratului de integritate din cadrul ANI, Alina Munteanu. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova