CHIȘINĂU, 2 mai – Sputnik. Paștele este cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinilor, care a dăruit omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin jertfa de pe Cruce a lui Iisus Hristos, iar Învierea Sa fiind singura minune care se arată atât celor credincioşi, cât şi necredincioşi. Paștele, cum denumesc românii această mare sărbătoare, își are etimologia în cuvântul ebraic ”pesah” care înseamnă ”trecere”.
Miros de cozonac și pască în întreaga țară: Cum se pregătesc gospodinele de Paște>>>
Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Păștilor marchează începutul anului ecleziastic creștin.
Istoricul sărbătorii
Pastele, cea mai importantă sărbătoare creștină a anului, pentru prima dată fiind sărbătorit aproximativ în anul 1400 înainte de Hristos. Evreii din antichitate își aminteau de faptul că Dumnezeu i-a salvat din robia în care se aflau în Egipt.
Legământul cel vechi purta sigiliul sangelui unui miel care trebuia sacrificat de Pasti dupa instructiunile date de Dumnezeu. La Cina cea de Taină, în noaptea când a fost trădat, înainte de a fi prins și arestat, Domnul Iisus a instituit sărbătoarea Paștelui nou testamental, după porunca ce I-a fost dată de Dumnezeu. Data celebrării Paștilor are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștile se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocțiul de primăvară.
Paștile creștine au o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paști) și sărbătoarea Înălțării Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare.
Paștele 2021
Ca și în 2020, sărbătoarea Învierii Domnului este umbrită de pandemia COVID-19. În perioada postului Paștelui în Republica Moldova era instituită stare de urgență, iar restricțiile ce țin de oficierea slujbelor religioase au fost dure. Mulți creștini nu au avut posibilitatea să primească sfânta împărtășanie. Alții s-au îmbolnăvit după ce au răcit pentru că au participat la slujbe în afara bisericilor.
Deși cu restricții nu atât de drastice ca și în 2020, în Noaptea Învierii nu în toate bisericile din țară a fost permis accesul enoriașilor. În majoritatea parohiilor slujbele s-au vor oficiat cu participarea enoriașilor, dar cu respectarea normelor și măsurilor impuse de Comisia Națională de Sănătate Publică. În alte parohii, la slujba de Înviere, creștinii nu au avut acces din cauza condițiilor pandemice ți codului roșu instituit în localitățile respective.
În acest an, fără precedent este și aducerea Focului Haric în țara noastră. Întâmpinarea Luminii Sfinte a avut loc, în premieră, fără participarea credincioșilor, din cauza restricțiilor impuse din cauza pandemiei de coronavirus. Mai mult, în acest an episcopii din Republica Moldova nu au ajuns la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Din cauza restricțiilor introduse de Israel în contextul pandemiei COVID-19, acolo au avut acces doar reprezentanții corpului diplomatic. Lumina Sfântă a fost preluată astfel, de ambasadoarea Republicii Moldova în Israel Gabriela Moraru, de la care, de pe Aeroportul Internațional Chișinău, lumina sfântă va fi preluată de Protoiereul Veaceslav Șpac, duhovnicul-administrator al Mănăstirii Condrița.
Precizăm, în 2020, pentru întâia oară în istorie, clericii au săvârșit serviciul divin din Noaptea Învierii fără participarea enoriașilor și purtând măști medicinale, din cauza pandemiei de COVID-19.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
