CHIȘINĂU, 21 apr – Sputnik. Potrivit ex-președintelui, liderul Partidului Socialiștilor Igor Dodon, Parlamentul trebuie să aloce bani pentru alegeri anticipate, pentru organizarea lor, deoarece în bugetul actual nu au fost incluse cheltuielile legate de desfășurarea alegerilor.
„Cineva spunea că Guvernul va găsi bani. Guvernul nu îi va da deoarece nu există acești bani, în fondul de rezervă nu sunt așa bani și nu îi va putea da fără ca aceștia să fie prevăzuți în bugetul ", a spus Dodon la o emisiune TV.
"Iar pentru a avea bani, trebuie să se discute cu Parlamentul. Fără dialog nimic nu va ieși nimic", afirmă Dodon.
Curtea Constituțională a recunoscut pe 15 aprilie existența unor circumstanțe care justifică dizolvarea parlamentului moldovenesc. Președintele CC, Domnica Manole, a precizat că la decizia instanței au fost anexate două opinii separate ale judecătorilor Serghei Țurcan și Vladimir Țurcan.
De ce Parlamentul riscă să fie dizolvat
Amintim că după ce fostul premier Ion Chicu a anunțat despre demisia Guvernului său, președintele Maia Sandu a înaintat-o pe Natalia Gavrilița la funcție de prim-ministru. Atunci, niciun deputat din forul legislativ nu a votat pentru susținerea candidatului la funcția de prim-ministru propus de Maia Sandu, dar și a echipei de miniștri prezentată de Natalia Gavrilița.
Totodată, în cadrul ședinței Parlamentului din data de 11 februarie, deputatul PSRM Corneliu Furculiță a anunțat formarea unei majorități în Legislativ din care fac parte socialiștii, Platforma Pentru Moldova, dar și deputații neafiliați Nichiforciuc, Andronache și Oleinic.
Noua majoritate anunțată, care avea 54 de deputați, a fost numită Platforma Parlamentară pentru Moldova. Tot în acea zi, majoritatea creată a propus propriul candidat la funcția de premier și anume pe fostul ministru al Finanțelor Mariana Durleșteanu. Șeful statului a refuzat să o nominalizeze și a înaintat-o repetat la funcția de premier pe Natalia Gavrilița. În data de 23 februarie, Curtea Constituțională a decis că decretul de înaintare repetată a lui Gavriliță este neconstituțional. Ulterior, după consultările cu fracțiunile parlamentare, Maia Sandu l-a propus la funcția de premier pe Igor Grosu, motivând că nu a fost propus un candidat comun.
Dodon: Cerem demisia lui Sandu și alegeri prezidențiale anticipate>>>
Ulterior, PSRM și Platforma Pentru Moldova, alături de câțiva deputați neafiliați, au format o nouă majoritate parlamentară, care l-au înaintat la funcția de prim-ministru pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Vladimir Golovatiuc. În data de 22 martie, Înalta Curte a decis că decretul de desemnare a lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova este constituțional.
Precizăm că Igor Grosu a publicat lista miniștrilor pe care-i propune în viitorul guvern. Totodată, în cadrul ședinței din 25 martie a Parlamentului, Igor Grosu urma să-și prezinte echipa și programul de guvernare, dar deputații PSRM și ai platformei „Pentru Moldova” au părăsit sala de plen, astfel nu a fost întrunit cvorumul. În aceste condiții, cea de-a doua tentativă de învestire a unui nou guvern se consideră consumată, a anunțat președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi
Ulterior, președintele Maia Sandu s-a așezat la masa de negocieri cu fracțiunile, platformele și grupurile parlamentare și au discutat probabilitatea dizolvării Parlamentului. Majoritatea deputaților s-au arătat împotriva dizolvării, deoarece țara trece printr-o perioadă grea, iar unele eventuale alegeri anticipate nu sunt potrivite pentru această perioadă. Totuși, Maia Sandu a fost de părere că există toate circumstanțele pentru ca actualul Parlament să fie dizolvat și a depus o sesizare la Înalta Curte în acest sens.
