CHIȘINĂU, 25 mart – Sputnik. Site-ul aparatului președintelui Republicii Moldova anunță că președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a invitat mâine, 26 martie, fracțiunile și grupurile parlamentare la consultări în sensul art.85 alin.(1) din Constituție în ordinea care urmează:
13:00 - Partidul „Șor”
13:30 - „Pro Moldova”
14:00 - Partidul Democrat din Moldova
14:30 - Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr”
15:00 - Partidul Acțiune și Solidaritate
15:30 - Partidul Socialiștilor din Republica Moldova
Conform Constituției, art.85 presupune dizolvarea Parlamentului. Astfel, vineri, președintele ar urma să pună în discuție subiectul dizolvării Legislativului.
Articolul 85 din Constituția Republicii Moldova prevede că:
- În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni, preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.
- Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură.
- În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
- Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului preşedintelui Republicii Moldova, nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război.
Amintim că anterior, președintele Maia Sandu a înaintat-o pe Natalia Gavrilița la funcție de premier. Atunci, niciun deputat din forul legislativ nu a votat pentru susținerea candidatului la funcția de prim-ministru propusă de Maia Sandu, dar și a echipei de miniștri prezentată de Natalia Gavrilița.
Totodată, în cadrul ședinței Parlamentului din data de 11 februarie, deputatul PSRM Corneliu Furculiță a anunțat formarea unei majorități în Legislativ din care fac parte socialiștii, Platforma Pentru Moldova, dar și deputații neafiliați Nichiforciuc, Andronache și Oleinic.
Noua majoritate anunțată avea 54 de deputați și a fost numită Platforma Parlamentară pentru Moldova. Tot în acea zi, majoritatea creată a propus propriul candidat la funcție de premier, și anume pe fostul ministru al Finanțelor, Mariana Durleșteanu. Șeful statului a refuzat să o nominalizeze și a înaintat-o repetat la funcția de premier pe Natalia Gavrilița.
În data de 23 februarie, Curtea Constituțională a decis că decretul de înaintare repetată a lui Gavriliță este neconstituțional. Ulterior, după consultările cu fracțiunile parlamentare, Maia Sandu l-a propus la funcția de premier pe Igor Grosu, motivând că nu a fost propus un candidat comun.
Ulterior, PSRM și Platforma Pentru Moldova, alături de câțiva deputați neafiliați, au format o nouă majoritate parlamentară care l-a înaintat la funcția de prim-ministru pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Vladimir Golovatiuc. Luni, Înalta Curte a decis că decretul de desemnare a lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova este constituțional.
Precizăm că marți, 23 martie, Igor Grosu a publicat lista miniștrilor pe care-i propune în viitorul guvern. El a informat Secretariatul Parlamentului că dorește să-și prezinte în fața deputaților echipa guvernamentală și să solicite votul de încredere.
În cadrul ședinței de joi a Parlamentului, Igor Grosu urma să-și prezinte echipa și programul de guvernare, dar deputații PSRM și ai platformei „Pentru Moldova” au părăsit sala de plen, astfel nu a fost întrunit cvorumul. În aceste condiții, cea de-a doua tentativă de învestire a unui nou guvern se consideră consumată, a anunțat președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
