În același timp, în Rusia cresc volumele de producție și export al gazului în direcția vestică, iar pe piața europeană a gazelor doar Azerbaidjanul vrea să concureze cu Moscova.
Ce vle a aduce creșterea prețurilor la hidrocarburi în Europa pentru statele furnizoare de gaz – Rusia și Azerbaidjan, precum și pentru statelor de tranzit – Belarus și Moldova, aflați din materialul reporterului Sputnik Vadim Pavlov.
Frigul, lupta cu emisiile și multe altele
Prețul gazului în Uniunea Europeană a atins cote maxime în ultima lună – din 11 februarie. Potrivit situației din această săptămână, o mie de metri cubi cu transportare (la cel mai mare hub spot din Europa - TTF olandeză) costă 229 de dolari. În ultima săptămână, gazul s-a scumpit în Europa cu 11 la sută, iar de la începutul lunii martie - cu 16 la sută.
Principalul factor care determină creșterea prețurilor la gaz este iarna geroasă și sezonul prelungit de încălzire, consideră șeful Centrului de analiză a strategiei și tehnologiei de dezvoltare a complexului termo-energetic al Universității de Stat a petrolului și gazului “I. M. Gubkin”, Veaceslav Mișenko.
Din cauza unei ierni foarte reci, europenii au fost nevoiți să-și consume toate rezervele de gaz din depozitele subterane, în special când a venit frontul rece “Bestia din Est - 2”, potrivit membrului Consiliului de Experți ai Institutului dezvoltării tehnologiei termo-energetice, Dmitri Koptev.
“Depozitele golite s-au confruntat cu o cerere maximă”, continuă Veaceslav Mișenko. S-a acumulat o cantitate destul de mare de gaz în decursul a două sezoane precedente, care au fost mai calde, acum depozitele din mai multe state europene sunt umplute în proporție de aproximativ 30 la sută. Până la sfârșitul anului, cererea se va menține la un nivel stabil, chiar și după încheierea sezonului de termoficare. Companiile europene vor fi nevoite să umple din nou depozitele cu gaz până la următorul sezon – cererea se va păstra”.
Așa, potrivit datelor asociației europene Gas Infrastructure Europe, cantitatea rezervelor pe 14 martie erau evaluate la 32,56 la sută din volumul total. Acest indicator este cu cinci la sută mai mic decât nivelul mediu din ultimii cinci ani. Rezervele de gaz în Germania au scăzut până la 27,27 la sută, în Austria – până la 31,79 la sută, în Polonia – 41,57 la sută, Franța – până la 18,72 la sută.
“S-a mai adăugat aici și furtuna de zăpadă puternică în Texas, urmată de temperaturi extrem de scăzute, fapt care a dus la stoparea producției de gaz la mai multe zăcăminte din SUA și la un colaps la sistemului energetic în sud-vestul țării, a relatat Dmitri Koptev. – Respectiv, uzinele de lichefiere nu au fost asigurate cu cantități suficiente, iar livrările de gaz lichefiat în Europa s-au redus. Asupra diminuării exportului american în Europa a influențat și cererea mare de gaz lichefiat în Asia, unde prețurile sunt considerabil mai mari”.
Directorul executiv al “Agenției Analitice Independente în Sectorul Petrolului și Gazelor”, Tamara Safonova, consideră că fenomenul creșterii prețurilor este legat de creșterea cererii pentru gazul din conducte, care reprezintă un combustibil mult mai ecologic și are o amprentă de carbon mai scăzută, comparative cu alte surse de energie tradiționale (în special cărbunele).
“Săptămâna trecută au început să se scumpească rapid cotele pentru emisiile de CO2, fapt care a majorat costurile generării de energie la centralele pe bază de cărbune, este de acord și Dmitri Koptev. – Gazul atinge cote maxime pentru că devine o variantă mult mai solicitată, comparative cu cărbunele”.
Cotațiile la cotele de emisii de carbon ating periodic noi recorduri. În special, la sfârșitul anului trecut cotele erau licitate la un nivel de peste 32 de euro, ceea ce este cu 30 la sută mai mult decât la începutul anului 2020.
Relația dintre cote și prețul gazului sunt următoarele: cu cât este mai scumpă cota pentru emisiile CO2, cu atât generarea ecologic pură a gazului devine mai competitivă în raport cu centralele electrice pe bază de cărbune.
Un alt factor care determină scumpirea gazului sunt știrile despre reducerea temporară de către Norvegia a livrării combustibilului în Europa din zăcămintele Aasta Hansteen și Gullfaks, consideră adjunctul directorului general al Institutului Energiei Naționale din Rusia, Aleksandr Frolov. Norvegia nu dezvăluie motivele restrângerii exportului de gaz în Europa.
Un al motiv al creșterii prețului la gaz în Europa se ascunde în majorarea prețului mondial la petrol, consideră expertul Fondului Securității Energetice Naționale, cercetătorul științific al Universității de Finanțe de pe lângă Guvernul Rusiei, Stanislav Mitrahovici.
“Creșterea se explică prin faptul că prețul la gaz corelează cu prețul petrolului cu un decalaj de aproximativ șase luni. Petrolul a început să se scumpească dina doua jumătate a anului trecut, iată de ce prețurile la gaz au crescut”, menționează Mitrahovici.
“De regulă, Gazpromul dispune în portofoliul contractelor de câteva mecanisme de formare a prețurilor”, explice Veaceslav Mișenko. – Există portofoliul tradițional al indicatorului de petrol, unde prețurile sunt corelate cu valoarea coșului produselor petroliere, adică depind direct de situația pe piața petrolieră”.
În portofoliul Gazprom pentru anul 2021, potrivit expertului, este prevăzut un preț de 170 de dolari pentru o mie de metri cubi. “Peste un anumit timp, prețul la gaz va mai crește”, consideră Mișenko. – Observăm pe piața petrolului o creștere constantă, prețurile la tipurile brute de referință au ajuns la un nivel de 70 de dolari pentru un barili, ceea ce va determina peste 6-9 luni creșterea formulei indicelui de petrol. Un fel de mecanism asiguratoriu pentru Gazprom, care permite echilibrarea și prognozarea prețului pe termen lung din punct de vedere al volatilității pieței, pentru un an, pentru o jumătate de an, pentru nouă luni. Respectiv, creșterea prețurilor la petrol în decursul anului va influența costul gazului rusesc pe piețele europene”.
Belarusul este în câștig, Republica Moldova - în pierdere
De pe urma creșterii prețurilor la gaz are de câștigat nu doar Rusia, dar și statele care asigură tranzitul, consideră Stanislav Mitrahovici.
“Contractele nu sunt publice, formulele exacte de calcul și indexare nu le cunoaștem, însă este evident că schema este următoare: cu cât este mai mare prețul gazului, cu atât este mai mare taxe pentru tranzit. Spre exemplu, în Belarus de tranzitul gazului prin teritoriul țării se ocupă “Gazprom transgaz Belarus”. Chiar dacă această compania aparține Gazprom, ea este agent economic anume în Belarus. Întreprinderea achită impozitele în bugetul belarus, contractează întreprinderile locale, spre exemplu, pentru servicii tehnice și altele... Iată de ce Belarus are de câștigat de pe urma creșterii prețului la gaz”, spune Stanislav Mitrahovici.
Cu acest punct de vedere este de acord și Veaceslav Mișenko. Potrivit expertului, gazoductul Yamal-Europa, care străbate Belarusul, a fost solicitat la capacitatea maximă în sezonul de vârf, iar republica a avut de câștigat de pe urma taxelor pentru tranzitare.
Moldova, potrivit lui Stanislav Mitrahovici, care la fel este o țară de tranzit a gazului rusesc, nu are de câștigat de pe urma creșterii prețurilor la gaz și în viitorul apropiat ar putea pierde tot tranzitul.
“După lansarea Turkish Stream, Moldova a pierdut peste 60 de milioane de dolari. În principiu, tranzitul prin Moldova nu mai este profitabil – anul trecut a fost lansat Turkish Stream, în curând va fi lansat Nord Stream – 2, cred că veniturile Moldovei din tranzitul de gaz rusesc vor rămâne în istorie. E puțin probabil ca Moldova să mai primească acești bani, orice tranzit prin teritoriul ei se va sfârși în viitorul apropiat”, este convins expertul.
Azerbaidjan – țară a gazului
O situație cu totul diferită este în Azerbaidjan – de la sfârșitul anului trecut, țara a început pentru prima dată să-și vândă gazul statelor Europei, devenind un concurent al Rusiei în statele UE.
Pe 31 decembrie, Ministerul Energiei al Azerbaidjanului a anunțat demararea livrărilor comerciale a gazului în Europa prin gazoductului Transanatolian (TANAP), prin care gazul va fi transportat din țară prin Georgia și Turcia, până la frontiera cu Grecia. Acolo TANAP este conectat cu gazoductul Transadriatic (TAP), care trece prin teritoriul Greciei și Albaniei, iar apoi pe la fundul Mării Adriatice ajungând la punctul final din Italia.
Baku ar urma să furnizeze în Europa prin această rută peste 10 miliarde de metri cubi de gaz. Din acest volum, aproximativ 8 miliarde vor ajunge în Italia, câte un milion de metri cubi vor primi Grecia și Bulgaria. Volumele rămase vor fi exportate pe piețele adiacente.
“De la demararea livrărilor gazului azer pe piața europeană prin gazoductul Transadriatic, a fost atins obiectivul strategic al „Coridorului Sudic de Gaz”. Odată cu lansarea livrărilor, a fost deschisă o nouă pagină în istoria Azerbaidjanului, în calitatea lui de țară furnizoare de gaz”, anunțau autoritățile azere.
Potrivit datelor Ministerului Energiei, Azerbaidjanul intenționează să-și majoreze producția de gaz de la 38 de miliarde de metri cubi în 2020, până la 50 de miliarde de metri cubi în 2023, ceea ce presupune creșterea exportului de combustibil.
Aceste cifre nu pot fi comparate cu livrările din Rusia – anul trecut, Gazprom a exportat în Europa peste 177 de miliarde de metri cubi de gaz natural.
Prețul va rămâne ridicat
“Există toate premisele pentru sporirea livrării gazului rusesc în Europa, deoarece nu există un excedent de oferte a gazului lichefiat, cererea pentru gaz în Uniunea Europeană crește, iar producția scade. Sporirea livrărilor de către Gazprom ar putea constitui 15-20 de miliarde de metri cubi, comparativ cu nivelul din anul 2020”, prognozează Aleksandr Frolov.
Cu această poziție este de acord și Stanislav Mitrahovici. “Cel mai probabil, exportul de gaz din Rusia va crește, comparativ cu anul trecut, însă totul depinde de vreme pe parcursul întregului an 2021. Un alt factor al creșterii exportului este pandemia – toate restricțiile trebuie să fie anulate. Atunci Rusia va putea să revină la indicatorii de acum doi ani”, menționează expertul.
Tamara Safonova este convinsă că o creștere a livrărilor gazului rusesc în afara țării va depinde în mare măsură de cererea pentru resursele energetice pe piața mondială, precum și de termenii dării în exploatare a gazoductului Nord Stream 2 și realizarea de către Uniunea Europeană a strategiei de reducere a emisiilor de CO2.
“Odată cu venirea verii, situația, cel mai probabil, se va schimba în direcția opusă, menționează Dmitri Koptev. – Cerera nu va fi atât de mare. SUA își va restabili treptat livrările gazului lichefiat pe piața europeană, ceea ce va trage în jos prețurile la gaz”.
Totuși, potrivit lui, acum rezervoarele subterane de gaz din Europa sunt completate în proporție de o treime, fiind nevoie de o restabilire a rezervelor. “Nu este un proces de moment. Iată de ce Gazprom are toate șansele să-și majoreze volumul de vânzări în condițiile sezonului estival”, consideră expertul.
“Creșterea prețurilor la gaz va continua până în momentul în care se cor termina frigurile, iar fluxul gazului lichefiat va reveni în Europa, ceea ce va fi posibil spre vară, consideră Stanislav Mitrahovici. – Însă, chiar și după reluarea livrărilor de gaz lichefiat mai ieftin, prăbușirea prețurilor nu va fi atât de mare cum a fost în 2020, când pe fundalul depozitelor pline și a vremii relativ calde, toate statele au cumpărat masiv gaz lichefiat și prețurile erau destul de mici. Cred că în acest an prețul se va menține la un nivel de 200 de dolari pentru o mie de metri cubi, ceea ce nu e deloc rău”.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
