CHIȘINĂU, 25 ian - Sputnik. Ceramica pictată atribuită culturii Cucuteni-Tripolie, găsită în decembrie 2020 de arheologi lângă localitatea Hîrcești, din raionul Ungheni este în curs de prelucrare și restaurare.
Agenţia Naţională Arheologică a publicat luni, 25 ianuarie, pe Facebook fotografii cu fragmentele de ceramică.
Așezarea eneolitică de la Hîrcești, unde a fost găsită ceramica, este atribuită fazei A-B a culturii Cucuteni-Tripolie. Savanții afirmă că civilizația Cucuteni-Tripolie a existat pe aceste meleaguri prin mileniul 5 înainte de Hristos.
„Această importantă așezare preistorică a fost descoperită anul trecut de dl Vasile Iucal, director al Muzeului de Istorie și Etnografie Ungheni, iar materialul arheologic, care este numeros, a fost recuperat cu prilejul unei cercetări de suprafață efectuată de instituția noastră în luna decembrie 2020”, a precizat Agenţia Naţională Arheologică.
Ce cunoaștem despre civilizaţia Cucuteni –Tripolie
Cultura Cucuteni sau civilizaţia Cucuteni –Tripolie este veche de aproximativ 7 mii de ani (5.500 î.Hr. – 2750 î.Hr.).
Aceasta ar fi una dintre cele mai vechi civilizații din Europa și ar fi precedat cu câteva sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic.
Savanții au numit-o „civilizația Cucuteni” după satul Cucuteni de lângă Iași, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii ale respectivei culturi.
Cultura Cucuteni – Tripolie se întindea, potrivit arheologilor, pe o suprafață de 350.000 de kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei.
Arheologii moldoveni au găsit un vas zoomorf „unicat” în raionul Glodeni
Cu aproape un an în urmă, în februarie 2020, Agenţia Naţională Arheologică a anunțat că un vas zoomorf (în formă de animal) găsit lângă satul Cobani este „unicat”, deocamdată nefiind cunoscute analogii directe.
Obiectul străvechi a fost găsit printre cantitățile enorme de cioburi de ceramică recuperate în 2019 din situl cucutenian de la Cobani-Pe Stâncuță, raionul Glodeni.
Vasul din lut cucutenian „a fost lucrat dintr-o pastă semifină și arsă oxidant, la cărămiziu, fiind acoperit la exterior cu o angobă de culoare alburie-gălbuie”, potrivit arheologilor.
Forma vasului reprezintă un animal cornut, constată arheologii: „corpul este oval, capul fiind fixat pe un gât destul de scurt, prins perpendicular pe umărul vasului și prevăzut cu o perforație orizontală; două proeminente de pe cap indică coarnele, doi lobi laterali - urechile, iar două gropițe – ochii”. Vasul zoomorf mai este descris astfel de arheologi: „Pe spinarea animalului se deschide gura recipientului, cu buza scundă trasă spre interior, iar cele patru picioare (dintre care unul este rupt din vechime) sunt scurte şi relativ subțiri, fiind retezate orizontal la bază. Lateral, pe umăr, recipientul prezintă două mici proeminențe, prevăzute cu câte un orificiu vertical. Partea de sus și corpul vasului sunt decorate prin caneluri și gropițe”.
Comori din veacuri mai recente: Tezaurul de la Bălțata
Printre comorile datând din evul mediu târziu (sec. XV-XVIII), găsite pe teritoriul actual al Republicii Moldova, care sunt cele mai numeroase și mai variate, un loc distinct îl ocupă tezaurul mixt de la Bălțata, din raionul Criuleni.
Acest tezaur a fost descoperit în anul 1962, cu ocazia unor lucrări edilitare.
Potrivit Agenției de Arheologie, tezaurul consta din cel puțin 263 de monede şi 17 podoabe, ascunse într-un ulcior cenușiu cu capac și acoperite cu un capac de aramă.
Piesele de podoabă (verigi de tâmplă şi nasturi) sunt lucrate din argint în tehnica filigranului, iar monedele (16 de aur, restul de argint) reprezintă emisiuni ale mai multor state europene din sec. XV-XVI. Astăzi, piesele de la Bălțata se găsesc în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei”, a precizat Agenția.
Imaginea de mai sus cu tezaurul de la Bălțata a făcut parte dintr-un set de ilustrate emis în anul 2005 de fostul Institut de Arheologie și Etnografie al AȘM.
„Aflându-se din timpuri străvechi la confluența mai multor culturi și civilizații, teritoriul Republicii Moldova cuprinde destul de multe vestigii arheologice datând din diferite perioade și epoci, printre care și un mare număr de depozite și tezaure”, a menționat Agenţia Naţională Arheologică.
Potrivit datelor de care dispune instituția, până în prezent în Moldova, în mai toate regiunile ei geografice, au fost descoperite peste 300 de depozite și tezaure, majoritatea fiind găsite întâmplător, mai ales în urma lucrărilor agricole sau de construcție.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
