CHIȘINĂU, 21 ian – Sputnik. Curtea Constituțională (CC) și-a argumentat decizia din 21 ianuarie, prin care declară neconstituțională Legea cu privire la funcționarea limbilor, și prin faptul că articolul 13 din Constituție recunoaște doar o singură limbă de stat și nu conține sintagma „limbă de comunicare interetnică”. Decizia integrală a CC poate fi citită pe site-ul instituției.
„Așadar, tratamentul preferențial al limbii ruse în comparație cu celelalte limbi ale minorităților etnice, prin poziționarea ei la nivelul limbii de stat, contravine articolului 13 din Constituție”, a declarat la un briefing președintele CC, Domnica Manole.
„Statutul constituțional al limbii de stat implică funcția limbii de stat de a fi limba de comunicare între toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de originea lor etnică. (...) În pofida acestui fapt, Legea contestată îi acordă limbii ruse un statut similar cu cel al limbii române. Acest statut se observă din articolul 2 alin. (2) din Lege, care menționează că limba rusă este limbă de comunicare interetnică pe teritoriul Republicii Moldova, folosindu-se la același nivel cu limba de stat”, a spus Domnica Manole.
Președintele CC a mai spus că „Curtea a observat că echilibrul dintre interesele protecției limbii române ca limbă de stat și protecției limbilor minorităților etnice nu este asigurat de prevederile Legii contestate”.
Totodată, Curtea Constituțională a constatat că pentru aplicarea prevederilor legii pe care a declarat-o neconstituțională, autoritățile statului trebuiau să aloce mijloace financiare suplimentare, care n-au fost estimate în momentul adoptării.
Domnica Manole a menționat că ar fi fost necesare cheltuieli „pentru traducerea actelor oficiale ale organelor puterii de stat și ale administrației publice, pentru traducerea denumirilor instituțiilor publice, pentru pregătirea înscrisurilor de pe plăcile cu denumirea autorităților publice, pentru traducerea denumirii mărfurilor, a instrucțiunilor, precum și a oricărei alte informații vizuale referitoare la mărfurile fabricate în Republica Moldova, pentru instruirea funcționarilor în sensul cunoașterii limbii ruse, pentru angajarea și remunerarea traducătorilor ș.a. ”.
Legea care îi reda limbii ruse statutul de limbă de comunicare interetnică a fost votată pe 16 decembrie 2020 în Parlament cu 55 de voturi ale deputaților socialiști și celor din „Pentru Moldova”. Pe 18 decembrie, legea respectivă a fost promulgată de președintele Igor Dodon.
CC a declarat legea neconstituțională după ce a examinat sesizarea nr. 207a/2020 și 213a/2020 privind controlul constituționalității Legii nr. 234 din 16 decembrie 2020 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Sesizarea îi are ca autori pe deputații Dinu Plîngău, Maria Ciobanu (PPDA) și Octavian Țîcu (PUN).
Partidul Socialiștilor (PSRM), condus de Igor Dodon, apreciază că hotărârea Curții Constituționale din 21 ianuarie prin care limba rusă a fost lipsită de statutul special „este motivată politic”.
În opinia socialiștilor, prin decizia sa din 21 ianuarie, „Curtea Constituțională readuce țara noastră în atmosfera de ură interetnică de la sfârșitul anilor '80 - începutul anilor '90”.
„Decizia Curții Constituționale va avea cel mai negativ impact asupra procesului de soluționare a problemei transnistrene, aprofundând neîncrederea între cele două maluri ale Nistrului”, adaugă PSRM.
Socialiștii relevă că legea respectivă a fost deja examinată de două ori de către Curtea Constituțională în decembrie 2020, care a refuzat apoi suspendarea funcționării sale.
În timp ce CC examina sesizarea, în fața sediului au protestat reprezentanții partidului unionist „Democrația Acasă”, care cereau anularea legii, și cei ai formațiunii politice neînregistrate „Ai Noștri (Наши)”. Activiștii de la „Ai Noștri” au mers la Curtea Constituțională cu pancarte, pe una dintre ele fiind scris „Să oprim genocidul lingvistic”.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
