CHIȘINĂU, 10 nov - Sputnik. Încă la sfârșitul lunii septembrie, Duma de Stat a adoptat o rezoluție cu o declarație privind situația din Nagorno-Karabah. În textul documentului, deputații ruși au cerut părților în conflict să revină la negocieri și și-au exprimat disponibilitatea de a deveni mediatori în stabilizarea situației, relatează RIA Novosti.
În opinia lui Viktor Vodolațki, prim-vicepreședinte al Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri cu CSI, ceea ce se întâmplă astăzi în Armenia este „un val de emoții, că Armenia a pierdut”. El a explicat că partea armeană crede eronat că, din cauza acordului semnat, Erevanul a avut de pierdut mai mult, deoarece în cadrul acordului încheiat părțile rămân pe pozițiile pe care se aflau la momentul încheierii armistițiului.
"Iese că trupele azere rămân pe pozițiile în care se aflau ieri. Ei consideră că acest lucru este greșit", a spus Vodolațki.
Cu toate acestea, subliniază deputatul, în această situație este imposibil să se vorbească despre câștigători și învinși, aceștia nu sunt nici în Armenia, nici în Azerbaidjan, deoarece fiecare dintre părți are victime.
Volodațki consideră că desfășurarea forțelor ruse de menținere a păcii în zona de conflict constituie un pas important înainte. Aici acestea vor acționa ca un factor de descurajare și, din acel moment, nu se vor mai trage focuri de arme, nu vor exista victime în rândul civililor.
Negocierile vor continua deoarece este imposibil să se soluționeze într-o singură zi sau într-o lună o problemă care durează de 30 de ani.
"Am făcut deja tot ce a fost posibil. Am sunat, ne-am întâlnit cu diverse grupuri de parlamentari. Negociam activ cu parlamentarii din Armenia și Azerbaidjan, astfel încât să nu mai existe o escaladare a situației. Cel mai important lucru pentru noi este să fie pace și prosperitate”, a spus Vodolațki.
Liderii Rusiei, Armeniei și Azerbaidjanului au adoptat anterior o declarație comună privind încetarea focului în Karabah. Potrivit declarației, începând cu 10 noiembrie, urmează încetare completă a focului, Azerbaidjanul și Armenia se opresc pe pozițiile lor, părțile trebuie de asemenea să facă schimb de prizonieri. În plus, forțele ruse de menținere a păcii vor staționa în Karabah.
În Armenia, acordurile încheiate au generat o reacție ambiguă, mulți le-au considerat o înfrângere a uneia dintre părțile la conflict. De aceea, după anunțarea înțelegerilor la Erevan au început proteste spontane.Conflictul din Karabah a început în februarie 1988, când Regiunea Autonomă Nagorno-Karabah și-a anunțat secesiunea din RSS Azerbaidjan. În cursul confruntării armate din 1992-1994, Azerbaidjanul a pierdut controlul asupra Nagorno-Karabahului și a șapte regiuni adiacente.Din 1992, negocierile privind soluționare pașnică a conflictului au fost purtate în cadrul Grupului OSCE Minsk, condus de trei copreședinți - Rusia, Statele Unite și Franța. Azerbaidjanul insistă să își păstreze integritatea teritorială, Armenia apără interesele republicii nerecunoscute, deoarece RNK nu este parte la negocieri.
O nouă escaladare a conflictului din Nagorno-Karabah s-a produs pe 27 septembrie. Baku și Erevan s-au acuzat reciproc de bombardamente. Armenia a instituit legea marțială și - pentru prima dată - mobilizarea generală. Mobilizarea parțială a fost introdusă în Azerbaidjan și legea marțială în mai multe locuri. Liderii Rusiei, Statelor Unite și Franței au cerut părților aflate în conflict să pună capăt ciocnirilor și să se angajeze să înceapă negocieri fără condiții prealabile.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
