CHIȘINĂU, 30 sept – Sputnik. Examinarea dosarelor privind „furtul miliardului” ar putea fi efectuată de complete de judecători instituite special în acest scop.
Cu o inițiativă în acest sens a venit Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, care a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției în legătură cu această propunere.
În cazul în care CSM va accepta propunerea lui Stoianoglo, vor fi create complete la nivelul Judecătoriei municipiului Chișinău, sediile Ciocana și Buiucani și Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău, cu desemnarea judecătorilor specializați în soluționarea acestor categorii de dosare.
În opinia Procurorului General, o asemenea stare de lucruri este de actualitate mai ales acum, când Procuratura Anticorupție și PCCOCS au în gestiune, inclusiv în faze avansate de finalizare, mai multe cauze penale de corupție și conexe fenomenului, care sunt parte integrantă a dosarului penal, generic numit ”furtul miliardului”.
„Procurori care mușamalizează ancheta”
Recent, Procurorul General, Alexandr Stoianoglo a oferit noi informații despre ”furtul miliardului”.
El a menționat că în efectuarea urmăririi penale privind frauda bancară sunt implicați procurori care mușamalizează cazul. Procurorul spune că la investigarea fraudei bancare, practic nimeni nu conlucrează cu ancheta la această etapă.
„Societatea trebuie să știe că, la această etapă, practic nimeni nu conlucrează cu ancheta, cei implicați în fraudă, până în prezent, sunt speriați. În schimb, sunt în plină acțiune structurile care ripostează imediat oricărui efort al anchetei, se exercită influență asupra celor implicați în procesul investigativ, figuranților le oferă suport și consultanță juridică, este influențat chiar și sistemul judecătoresc. Nu am ascuns faptul că ne-am ciocnit cu blocaje chiar și în interiorul Procuraturii, procurorii implicați anterior în mușamalizările pe dosar își duc misiunea mai departe, iar pentru a-și justifica acțiunile anterioare, continuă să acționeze în detrimentul aflării adevărului", a declarat Alexandr Stoianoglo.
Procurorul spune că și în asemenea condiții ancheta continuă, iar urmărirea penală în dosarul privind implicarea în furtul miliardului a unei bănci comerciale a fost finalizat.
Furtul miliardului, posibil datorită fostei conduceri a Băncii Naționale a Moldovei
În același context, Stoianoglo preciza că urmărirea penală în dosarul privind implicarea în furtul miliardului a unei bănci comerciale a fost finalizată. Potrivit acestuia, în cauza penală este vizată atât instituția, cât și fosta președintă a Comitetului de Direcție al acestei bănci.
Procurorul spune că instanța de judecată a autorizat punerea sub sechestru a bunurilor respectivei bănci în valoare 1,9 miliarde de lei și anume; 54 de autoturisme, 24 de imobile și 4 autospeciale – în valoare de 58 milioane de lei, precum și 114 valori mobiliare de stat în sumă de 1,85 de miliarde de lei.
„Prin aplicarea sechestrului, procurorii urmăresc scopul reparării prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunilor, cu eventuala confiscare specială a acestora, în folosul statului. Menționăm că, sechestrele aplicate nu vor influența activitatea cotidiană a instituției bancare”, mai spune procurorul general.
Fosta președintă a Comitetului de Direcție a băncii este cercetată în stare de libertate, iar figuranții în dosar urmează să fie expediați în judecată în cel mai scurt timp. Stoianoglo mai spune că anume datorită fostei conduceri a Băncii Naționale a Moldovei a fost posibilă realizarea furtului miliardului.
Din fabula cazului „furtul miliardului”
Potrivit lui Stoianoglo, „dezmățul” din sistemul bancar și fărădelegile instituțiilor statului au început încă pe 13 noiembrie 2014 când Guvernul Republicii Moldova decide ca toate creditele interbancare, care la acea dată constituiau 222 de milioane de lei, să fie recuperate instituțiilor financiare. Fabula cazului precizează că după decizia din 13 noiembrie urmează cea din 17 noiembrie 2014 când Ministerul Finanțelor acordă o garanție de stat cu privire la recuperarea banilor. După aprobarea deciziilor, una dintre bănci – a cărei acționară este compania afiliată lui Plahotniuc, în regim de urgență, în decurs de 5 zile, transferă pe conturile băncii falimentate – Banca de Economii, circa 2,3 miliarde de lei.
Pavlovschi: Care sunt dificultățile în instrumentarea cazului privind jaful bancar>>>
În realitate, însă, pe conturile Băncii de Economii sunt virate doar 1,2 miliarde de lei, datoria restantă, fiind generată prin metoda „carusel-ului” plasamentelor interbancare fictive. Adică, virarea sumelor pe conturile altor companii, care la rândul lor le plasau din nou la BEM. Toate acțiunile respective aveau loc cu încălcarea flagrantă a legislației, în lipsa unor raționamente financiare și nu fără implicarea Băncii Naționale. Toate plasamentele financiare reale de pe conturile BEM erau transferate imediat pe conturile unor companii off-shore, după care erau sustrase. Deja pe 28 noiembrie 2014, Banca Națională restituie circa 2,3 miliarde de lei pe conturile băncii comerciale, care mai devreme au fost plasate pe conturile BEM, a menționat procurorul general.
„De notat că, noii acționari ai băncii erau în perfectă cunoștință de cauză despre acest fapt, dar totuși, au procurat pachetul de acțiuni, beneficiar al căruia era cetățeanul Plahotniuc. Acest lucru nu era o noutate nici pentru organele de drept, inclusiv pentru Procuratura Anticorupție, care, însă, nu au întreprins nimic. Cum credeți, care ar fi explicația? E simplu: beneficiarul tuturor tranzacțiilor era nimeni altul decât Vladimir Plahotniuc, care trebuia protejat și exonerat de orice răspundere juridică, inclusiv și în special - penală”, spune Stoianoglo.
Potrivit procurorului, timp de șase ani, de la producerea furtului, responsabilii de investigarea cazului doar mimau anumite acțiuni și deturnau investigațiile pe o pistă greșită. Mai mult, acesta spune că și în prezent se observă tentativele unora de a deturna atenția publicului de fiecare dată când Procuratura oferă detalii importante din dosarul fraudei bancare. Amintim, în perioada 30 mai 2013 până în 28 februarie 2015 în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova s-a aflat Iurie Leancă. În perioada 2014-2015, Banca Națională a Moldovei era condusă de Dorin Drăguțanu.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
