De la lirica erotică, la opera politică și economică – Cum să-l recitim pe Eminescu

Ce am fi noi ca țară dacă toți am fi citit opera politică a lui Eminescu? În mod sigur, am fi avut repere, iar țara – temeiuri, care astăzi ne lipsesc, ceea ce ne face să orbecăim prin întuneric deja de 30 de ani.

Astăzi se împlinesc 131 de ani din ziua morții lui Mihai Eminescu. Din păcate, Eminescu rămâne a fi un mare necunoscut, deși toți îl cunosc. Mai bine zis, îi cunosc și îi rostesc numele și, un pic, opera poetică.

Nu și opera politică și economică, publicistica. Dacă majoritatea conaționalilor noștri i-ar fi citit opera politică și economică și ar fi însușit-o, vă asigur că astăzi am fi avut o altă clasă politică, elitele intelectuale și politice ar fi altele, electoratul ar fi altul și țara ar fi alta. Cel puțin, toți ar fi înțeles ce se întâmplă și ce au de făcut, nu am fi orbecăit prin întuneric iată deja 30 de ani fără ca să vedem sfârșitul acestei debandade totale, pe toate domeniile: și politic, și economic, și spiritual, și moral.

Opera politică și economică a lui Eminescu ne poate oferi abordarea care să ne scoată la liman, care să ne permită să ieșim din această tranziție continuă, marcată doar de eșecuri, practic fără nicio realizare notabilă. O tranziție asistată de atâția "binevoitori", "sfătuitori" și "parteneri strategici" de peste hotare care ne îndreptă spre catastrofă: ruinarea totală a țării și depopularea ei.

Eminescu să ne… îndrume

Regretatul poet Grigore Vieru zicea "Eminescu să ne judece", afirmație care poate fi înțeleasă doar ca o metaforă, o hiperbolă, pentru că, dacă o iei la sensul propriu, aceasta constituie o blasfemie, dat fiind că Eminescu nu este Dumnezeu, nu este Iisus Hristos ca să ne judece dacă avem sau nu dreptate, vorba versului. Parafrazându-l pe Grigore Vieru eu aș spune: Eminescu să ne îndrume.

Am observat că atunci când are loc o manifestație dedicată lui Eminescu, în special asta se întâmplă în data de 15 ianuarie a fiecărui an, atunci când aniversăm ziua de naștere a marelui gânditor, nu doar poet, cei care vin să depună flori la monumentul lui sau fac alte gesturi de comemorare, neapărat găsesc de cuviință să rostească ceva versuri din opera poetică a lui Eminescu, în special, din lirica erotică.

Acum imaginați-vă că în locul acestor versuri de dragoste (care, bineînțeles, sunt superbe), toți vorbitorii ar invoca câteva idei din gândirea politică și economică a lui Eminescu, care sunt profetice, dacă stai bine să te gândești. Cum ar fi ce a spus Eminescu de cei care formează opinia publică.

"Cea mai superficială socoteală din lume ar dovedi, îndestul, că puterea productivă a naţiei româneşti n-a crescut, n-a putut să crească în raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civilizaţie străină, introduse cu grămada în ţara noastră… Clasele productive au dat îndărăt; proprietarii mari şi ţăranii au sărăcit; industria de casă şi meşteşugurile s-au stins cu desăvârşire — iar clasele improductive, oamenii ce încurcă două buchi pe hârtie şi aspiră a deveni deputaţi şi miniştri, advocaţii, s-au înmulţit cu asupră de măsură, dau tonul, conduc opinia publică".

Sau despre dominaţia banului internaţional, impusă de străini.

„Vom avea de-acum înainte dominaţia banului internaţional, impusă de străini; libertatea de muncă şi tranzacţiuni; teoria de luptă pe picior în aparenţă egal, în realitate inegal. Şi, în această luptă învinge cel pentru care orice mijloc de câştig e bun (...)”, spre exemplu.

Sau despre libertate și independența economică:

„Prin atârnarea noastră economică am ajuns ca toate guvernele, spună ele ce-or pofti, să atârne mai mult sau mai puţin de înrâuriri străine”.

"Libertatea adevărată şi neatârnarea economică sunt două noţiuni identice. Şi când vorbim de neatârnarea economică înţelegem eliberarea continuă, prin cultură şi prin împroprietărire, a clasei celei mai numeroase şi esclusiv productive, a clasei ţăranilor”;

„Oriunde manufactura dispare, precum dispar la noi pe zi ce merge industriile de casă şi meseriile (la ce noi astăzi spunem afaceri mici și mijlocii), şi unde creşte necesitatea de-a esporta productele într-o formă crudă, nepregătită, omul recade în barbarie”;

„Toate ţările cari n-au comerţ înăuntru şi cari sunt avizate la esport la pieţe depărtate decad intelectual, economic, moraliceşte chiar”.

Mai mult teze ale gândirii economice ale lui Mihai Eminescu au fost sintetizate acum doi ani de colega noastră Irina Bazon în materialul "Eminescu, despre starea economică a ţării. Unde a ajuns o ţară care nu a „ascultat” de el".

Opera politică și gândirea economică a lui Eminescu este astăzi la îndemâna oricui, nici nu trebuie să mergi la bibliotecă sau librărie, o ai pe internet. Rămâne să faci un minim efort: să o citești.  

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova