Societate
Fiți alături de Sputnik Moldova pentru a afla primii informații care vizează sfera socială

„Nistrul de Jos” – „neputincios” în fața oamenilor

Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Pe timp de pandemie, gândurile ne duc și la alte probleme ale noastre - „Nistrul de Jos”. Cum protejăm Nistrul de Jos și ce oportunități oferă crearea Parcului Național pentru populația și natura din zonă.

CHIȘINĂU, 27 apr – Sputnik. Seceta hidrologică a pus stăpânire pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Deficitul de precipitații sau chiar lipsa acestora din iarna 2019 și primăvara 2020 se face resimțit chiar și în râurile și râulețele țării. Într-o situație deloc îmbucurătoare este și râul Nistru, nivelul căruia scade de la un an la altul sau chiar de la un anotimp la altul.

Și pentru că secetele prezintă un proces treptat cu consecinţe negative de lungă durată, Republica Moldova, ecoligiștii bat alarma. Astfel ei propun ca la nivel de stat și nu doar, să se intervină urgent la problema râului Nistru.

„Problema este una veche și dacă o mai lăsăm fără atenție există riscul major ca nivelul apei în acest râu să scadă considerabil. Este responsabilitatea noastră să ajutăm acest râu. Iar aceasta este o sarcină naţională şi internaţională, statală şi interstatală”, a declarat într-un interviu pentru Sputnik Moldova, președintele Societății Ecologice „Biotica”, Gabriel Mărgineanu.

Acesta spune că problema este într-atât de gravă încât există pericolul ca milioane de oameni din Republica Moldova, România și Ucraina să rămînă fără alimentare cu apă potabilă.

Днестр  - Sputnik Moldova
Ce se va întâmpla cu Moldova când Nistru va rămâne fără apă

„Dacă nu se va reveni la discuțiile privind deversarea râului Nistru, construcția hidrocentralelor, gestionarea corectă a apelor, ne vom confrunta cu un dezastru ecologic. Atunci nici banii partenerilor externi nu ne-ar mai ajuta”, mai spune Gabriel Mărgineanu.

Vorbește de bani externi, pentru că anume din afară în acest moment vin surse financiare pentru implementarea unor acțiuni privind îmbunătățirea condițiilor de protecție a unei zone a râului. Este vorba de Zona Ramsar sau cum i se mai spune, Nistrul de Jos. O zonă la care chiar dacă s-a intervenit, în condițiile secetei din ultima perioadă, râul poate ajuta populația din zonă în proporție de 50%.

„Ceea ce facem noi este foarte important, dar nu suficient. Este nevoie de acțiuni majore pentru a putea ajuta la protecția zone, la îmbunătățirea serviciilor ecosostemice și chiar la atenuarea schimbărilor climatice”, spune președintele „Biotica”.

Ceea ce face această organizație, cu resurse minime, trebuie să fie un exemplu pentru fiecare din noi. S-o luăm pe rând. Începând cu anul 2012 Societatea Ecologică cu suportul generos al Agenției Austriece pentru Dezvoltare a realizat mai multe activități importante în Zona Ramsar „Nistrul de Jos”. Astfel, până la moment au fost implementate în această zonă trei proiecte, care reies unul din altul.

Astfel, cu scopul de a proteja solul, flora și fauna din zona Ramsar „Nistrul de Jos”, dar și pentru a contribui la formarea rețelei ecologice la nivel local, s-a recurs la plantarea a zeci de mii de arbori și arbuști de diferite specii.

„Terenul plantat este situat lîngă Grădinile Nighicea din imediata apropiere a luncii râului Nistru, care reprezintă unica și cea mai veche plantație de copaci fructiferi de peste 100 ani din Republica Moldova, cu multe izvoare care curg în unul din principalele rîulețe locale care se revarsă în Nistru”, povestește Gabriel Mărgineanu.

Fâșiile de protecție au fost plantate în 13 localități din partea dreaptă și 5 localități din partea stângă a râului Nistru, din componența Zonei Ramsar „Nistrul de Jos”. Cum spuneam anterior, acțiunea a fost posibilă datorită finanțării externe, în cadrul proiectului „Măsuri de adaptare și reziliență la schimbările climatice și dezvoltarea instituțională în Zona Ramsar „Nistrul de Jos””, finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare.

„Am înțeles că această acțiune, foarte importantă de altfel, nu este suficientă în managementul resurselor de apă, având în vedere creşterea cererii de acces la apă şi la serviciile în domeniu. A fost nevoie de un următor pas”, menționează Mărgineanu.

Astfel, în două localități din sud-estul țării au apărut rezervoare de apă. La Copanca, raionul Căușeni au fost instalate trei astfel de rezervoare. Acestea au fost conectate la sistemul centralizat de aprovizionare cu apă.

© Photo : Facebook / Societatea Ecologică ”Biotica”Rezervoare de apă din Copanca, Căușeni
„Nistrul de Jos” – „neputincios” în fața oamenilor  - Sputnik Moldova
Rezervoare de apă din Copanca, Căușeni

Două astfel de rezervoare au fost instalate și în localitatea Talmaza din raionul Ștefan Vodă. Astfel, peste 7000 de persoane au acces la apă potabilă de o calitate mai bună.

Елена Зубкова  - Sputnik Moldova
Mediul academic, despre intenția Kievului de a construi șase hidrocentrale pe Nistru

În perioada iulie 2019 - iulie 2020, în cele 13 localități din Zona Nistrului de Jos se lucrează intens cu populația. Asta ar fi un pas următor pentru a menține continuitatea celor premergătoare.  

„Lucrăm intens pentru înființarea Parcului Național în Zona Ramsar „Nistrul de Jos”. Dar pentru a realiza acest obiectiv  este necesar să cunoaștem opinia publică și nevoile sociale. Comunitățile trebuie să fie interesate în desfășurarea acestui proces de conservare și tranziție, de la etapa de azi, la etapele la care sunt localitățile din parcurile naționale din lume”, precizează președintele Societății Ecologice „Biotica”.

Potrivit lui Gabriel Mărgineanu, a fost instituit și un Consiliu de Administrare a Zonei Umede Ramsar „Nistrul de Jos”. Dar nici asta nu e suficient, este nevoie să trecem la un alt nivel de implicare și responsabilitate. Mai mult, fiecare cetățean, toate organizațiile ecologice, autoritățile publice locale, cele centrale dar și instituțiile statului până la nivel de președinției trebuie să înțeleagă și să conștientizeze gravitatea problemei.

„Zonele umede aduc importante beneficii de ordin economic, social, cultural, ştiinţific, recreativ-turistic. Dorim ca populația locală să conștientizeze mai bine valoarea regiunii în care trăiește și ce beneficii le poate aduce o zonă protejată”, concluzionează Gabriel Mărgineanu.

Potrivit specialistului, zonele umede reduc inundaţiile, completează rezervele de apă potabilă, filtrează deșeurile și îmbunătățesc calitatea apei. Îmbunătățesc calitatea aerului atmosferic. În concluzie, contribuie direct la bunăstarea umană. Iar pentru a putea contribui la salvarea zonei sau chiar a râului Nistru e nevoie de acționat împreună după un plan comun de acțiuni.  Nistrul de Jos este o arie protejată din Republica Moldova, zonă umedă de importanță internațională cu o suprafață totală este de 60 de mii de hectare din raioanele Căușeni, Ștefan Vodă dar și din stânga Nistrului. Râul Nistru este principala arteră acvatică a Republicii Moldova, joacă un rol vital în aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă, în asigurarea necesităţilor agriculturii, industriei şi, în general, în dezvoltarea durabilă a ţării.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

Fluxul de știri
0