BUCUREȘTI, 1 apr - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Pe internet fac senzație mai multe articole, declarații, reportaje, dezvăluiri ale unor personalități care contestă atât periculozitatea COVOD-19, cât și măsurile luate de diverse state. Și, de multe ori, nu e vorba doar de ziariști sau simpli internauți, ci chiar de specialiști de prim rang în domeniul medicinei – sau chiar de epidemiologi.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă profesorul german Sucharit Bhakdi, specialist in boli infecțioase și microbiologie, profesor Emerit al Universității Johannes-Gutenberg din Mainz și Director al Institutului de Microbiologie și Igienă Medicală.
Iată interviul, postat și tradus de publicistul Marius Mioc din SUA.
Domnule prof. dr. Sucharit Bhakdi, sunteți specialist în boli infecțioase și microbiologie. Sunteți unul dintre cel mai des citați oameni de știință din cercetarea medicală a Germaniei. Azi vom vorbi despre coronavirus. Acest virus împrăștie frica în lume. Și in Germania, starea de urgență a impus restricții severe. Ce sunt coronavirușii?
Sucharit Bhakdi: Acești viruși există cu animalele și oamenii pe întreaga planetă. Sunt o familie numeroasă. Ei pricinuiesc multe boli mărunte, des întâlnite, ale căilor respiratorii. Cel mai adesea, infecțiile rămân nonclinice, fără simptome. Probleme grave apar aproape numai la pacienți bătrâni, cu alte boli cronice, mai ales de plămâni și de inimă.
Acum însă a apărut un nou membru, care împrăștie frica în lume. De ce? Noul COVID-19 a apărut în China și s-a răspândit repede. Pare să producă un neașteptat de mare număr de morți. Am văzut rapoarte alarmiste, care corespundeau cu cele din China. Trebuie însă arătat că în marea majoritate a focarelor din alte parți ale lumii, rata mortalității aparente se dovedește mult mai mica. Asemenea rate înalte, precum 4, 5 sau 6% n-au fost atinse. De pildă, in Coreea de Sud mortalitatea aparentă a fost de 1%.
Reporter: Cum adică rata de mortalitate 'aparentă'?
Sucharit Bhakdi: Când pacienții au în același timp mai multe boli, un agent infecțios nu trebuie considerat singurul răspunzător pentru un deznodământ mortal. Asta s-a întâmplat cu COVID-19, dar asemenea concluzie e falsă și creează primejdia neglijării altor factori importanți. Rate diferite de mortalitate pot fi cauzate de situații locale diferite. De pildă, ce are în comun nordul Italiei cu China? Răspuns: poluarea intensă a aerului. Este cea mai ridicată din lume. Nordul Italiei este China Europei. Plămânii locuitorilor de aici au fost atacați timp de zeci de ani și din cauza acestui motiv situația nu este comparabilă cu alte zone.
Reporter: Referitor la Germania: virusul s-a răspândit și la noi.
Sucharit Bhakdi: Da, se răspândește și în Germania. Ca urmare, acum avem destule date să evaluam adevărata primejdie a virusului în țara noastră.
Reporter: Asta au făcut experții și politicienii germani. A fost declarat cel mai ridicat nivel de alertă și au fost luate masuri preventive extreme.
Sucharit Bhakdi: Da, și asta este o mare tragedie, pentru că toate aceste masuri sunt fără rost. În primul rând, întrebărilor importante li s-a răspuns. Prima întrebare: poate acest virus să provoace boala serioasă la tineri și să omoare pacienți care n-au alte boli? (Asta l-ar face diferit de celelalte virusuri din grupa corona.) Răspunsul e limpede: NU. Avem 10.000 de infecții raportate (până la dată de 18 martie 2020 n.n.). 99,5% au simptome ușoare sau nu au deloc. Aici mai putem vedea că este greșit și primejdios să vorbim despre 10.000 de 'pacienți'. Ei nu sunt bolnavi cu adevărat. 'Infecție' nu este același lucru cu 'boală'. Doar 50-60 au fost cu adevărat bolnavi și 30 au murit până azi, în 30 de zile. Avem o mortalitate aparentă a COVID-19 de un caz pe zi până acum.
În cel mai rău scenariu (care trebuie prevenit, conform autorităților), vom avea 1 milion de cazuri și probabil 3.000 de morți în 100 de zile. Asta înseamnă 30 de morți pe zi. Scopul este să se evite acest 'scenariu cel mai rău'.
Reporter: Toate măsurile actuale urmăresc să încetinească răspândirea virusului, pentru a salva vieți.
Sucharit Bhakdi: Da, dar noi deja analizăm scenariul cel mai rău – cu 30 de morți zilnic. Si 30 de morți pe zi poate părea foarte mult, dar trebuie să ne gândim că aici, în Germania, zilnic mor 2.200 de persoane de peste 65 de ani. Trebuie să ne gândim că unii dintre aceștia au coronaviruși. Nu se știe câți. Putem presupune ca 1% (ceea ce, desigur, e prea puțin). Asta înseamnă 22 pe zi, purtători normali de coronaviruși. Și aceștia mor în fiecare zi. Singura diferență este că noi nu vorbim despre 'morți cauzate de coronavirus', pentru că știm că acești viruși nu sunt principala cauză a morții.
Așadar, ce facem acum, în acest scenariu, e să prevenim că acești 22 să nu fie înlocuiți de 30 de pacienți cu COVID-19. Asta e ceea ce se întâmplă acum. Ne e teama ca acei 1 milion de infectați ne vor da 30 de morți pe zi în următoarele 100 de zile, dar nu ne dăm seama că 20, 30, 40 sau 100 de pacienți pozitivi cu alți viruși din grupa coronavirușilor mor zilnic. Au fost luate măsuri extreme pentru a evita apariția COVID-19 în locul altor viruși din grupa coronavirușilor.
Reporter: Ce credeți despre toate aceste masuri?
Apoi, impactul groaznic asupra economiei amenință existența a nenumărate persoane. Urmările asupra îngrijirii medicale sunt profunde. Deja serviciile către pacienții aflați în nevoie s-au redus, operații au fost anulate, clinicile medicale s-au golit, personalul medical s-a redus. Toate acestea vor avea un impact rău asupra întregii societăți.
Pot doar să zic că toate aceste măsuri duc la autodistrugere și sinucidere colectivă, pentru nimic altceva decât o nălucire”.
Iată și biografia impresionată a profesorului german.
Menționăm că profesorul Sucharit Bhakdi i-a transmis ieri o scrisoare cancelarului Angela Merkel, în care și-a exprimat îngrijorarea față de toate consecințele socio-economice ”cu adevărat de neprevăzut ale acestor măsuri drastice de carantină care sunt aplicate în mare parte din Europa și care sunt de asemenea practicate deja pe scară mare în Germania”.
”Dorința mea este de a discuta critic – și cu precauția necesară – avantajele și dezavantajele restrângerii vieții publice și consecințele pe termen lung care decurg de aici”, i-a scris profesorul cancelarului german.
În acest scop profesorul a adresat cinci întrebări pe care le vom comenta într-un alt text.
Mai jos vedeți și materialul video – interviul cu profesorul Sucharit Bhakdi. Transcriptul a fost inițial preluat de Lumea Justiției, care duce o campanie puternică pentru prezentarea unor teorii alternative la varianta mainstream legată de coronavirus și de pandemie.
Așa cum am arătat într-un articol anterior, NU susținem nerespectarea măsurilor luate de autorități. Dar discutarea deschisă a unor opinii ale unor specialiști, diferită de cele mainstream, este nu doar firească și democratică, dar poate duce la liniștirea unei societăți asaltată de măsuri radicale și vești ”cutremurătoare”.