CHIȘINĂU, 28 feb – Sputnik, Alexandr Suru. Autoritățile moldovenești sunt preocupate de elaborarea unui mecanism de aplicare a unor plângeri regresive pe numele judecătorilor ale căror decizii date în instanță au constituit motive de condamnare a țării la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Totuși, experții au păreri împărțite – unii consideră că astfel de mecanisme sunt necesare, iar alții afirmă că nu este nevoie de inventarea bicicletei, fiind suficiente prevederile legislației actuale.
Actualul premier nu este primul oficial care vine cu astfel de inițiative. În anul 2016, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a propus un mecanism de penalizare a judecătorilor. Atunci, pe site-ul Ministerului Justiției a fost publicată și o listă de judecători și procurori din contul cărora ar urma să fie achitate prejudiciile. Totuși, Ministerul Justiției nu a reușit să pună în practică acest mecanism.
Comentând inițiativa Cabinetului de Miniștri, fostul judecător al CEDO Stanislav Pavlovschi a declarat pentru Sputnik Moldova că, dacă ar trebui să judecăm în lumina prevederilor legislației actuale, judecătorii pot fi trași la răspundere materială doar în cazul în care pe numele lor există o decizie judecătorească.
În afară de aceasta, el a subliniată că acestei inițiative i se va opune, desigur, lobby-ul judecătoresc, care nu este interesat în existența unor astfel de mecanisme. Pe de altă parte, autoritățile au dat dovadă de o inconsecvență în această problemă, consideră expertul. Pavlovschi afirmă că Executivul ar trebui să studieze experiența pozitivă ale altor țări.
“Nu ar trebui să inventăm bicicleta. E suficient să apelăm la experiența altor state. Să studiem abordarea lor, iar apoi să o adoptăm la realitățile noastre”, a adăugat fostul judecător CEDO.
Mai mult decât atât, el a atras atenția asupra faptului că în ciuda unei eventuale aprobări a unei legi, care prevede sancționarea judecătorilor pentru condamnările la CEDO, aceasta nu va avea un efect retroactiv. Adică, judecătorii care au admis niște încălcări ipotetice până la adoptarea unei astfel de norme, nu vor putea fi trași la răspundere.
Pe de altă parte, președintele Uniunii Avocaților din Moldova, Emanoil Ploşniţa, și-a exprimat temerile că un astfel de mecanism ar putea deveni un instrument de presiune asupra magistraților. Însă, avocatul a subliniat că judecătorii trebuie să fie trași la răspundere, inclusiv penală, dacă s-ar demonstra că au luat o hotărâre ilegală.
“Mai întâi de toate, trebuie demonstrat faptul că judecătorul a emis o hotărâre vădit ilegală. Actuala legislație este suficientă”, a subliniat Ploșnița.
Potrivit datelor publicate de CEDO, Moldova în anul 2019 a pierdut 54 de dosare. În 22 statul a fost condamnat pentru încălcarea dreptului la o justiție echitabilă, în 15 cazuri pentru încălcarea dreptului la proprietate private, iar în 9 dosare pentru încălcarea dreptului la libertate și securitate.
Între timp, potrivit datelor Ministerului Justiției, de la începutul anului 2020 Moldova a pierdut în 14 dosare. Suma totală a prejudiciilor pe care urmează să achite țara a depășit 45 mii de euro. În ultimii 19 ani Moldova a fost condamnată de 316 ori.
