Datele arată că în anii dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, din numărul total al populației orașului Orhei mai mult din jumătate îl constituia evreii. Din cei aproximativ 13 mii de evrei din raion, o mare parte au fost omorâtă în perioada Holocaustului, iar cei care au reușit să scape din ghearele morții au emigrat în alte state. Astfel, în 2020 numărul evreilor rămași în raionul Orhei este unul mic.
Tot ce a mai rămas din amintirile terorilor la care au fost supuși reprezentanții acestei naționalități sunt mărturiile scrise și pietrele funerare din cimitirul evreiesc.
Cimitirul evreilor din Orhei este unul dintre cele mai vechi cimitire evreiești din Republica Moldova, dar și Europa de Est. Un monument istoric care a rezistat vremii aproximativ 450 de ani. În cimitir se află circa 15000 de pietre memoriale, unele dintre care datează din secolul al 18-lea și câteva memoriale dedicate Holocaustului.
Până nu demult, acest obiect de cult era împânzit de tufari, ciulini și buruieni, din care pietrele de mormânt abia de se mai vedeau. Abia în 2018, cimitirul a fost renovat.
„Anul trecut, mai mulți tineri cercetători de la Academia de Științe din Rusia și voluntari din diferite țări au început cercetările în partea veche a cimitirului. Ei ne vor ajuta la crearea unui catalog în care să fie incluse date despre fiecare piatră de mormânt”, a povestit pentru Sputnik Moldova, președintele Asociației de Cultură Evreiască din Orhei, Izyaslav Mundryan.
Deocamdată oamenii de știință au reușit să cerceteze doar 10% din pietrele funerare. Doar în partea veche a obiectului de cult sunt mai mult de 10 mii de pietre.
Izyaslav Mundryan ne-a mai spus că aceasta a fost doar prima vizită a cercetătorilor ruși și multe altele vor continua.
În majoritatea satelor din județul Orhei, în perioada interbelică, au trăit evrei. Numărul celor localități era de șase mii, iar evreii locuitori ai urbei erau în număr de șapte mii la acea vreme.
Președintele Asociației de Cultură Evreiască Orhei, Izyaslav Mundryan, ne-a povestit că „în cimitirul evreiesc din Orhei fiecare sat are aleea sa. Bărbații erau înhumați într-o parte, iar femeile în altă parte”. Totodată, aici își au locul de veci și nume vestite ale comunității evreiești, din toate timpurile. Printre ei sunt medici, profesori, avocați, muzicieni și reprezentanți ai altor profesii, care și-au contribuit la dezvoltarea social-culturală zonei.
A fost vernisată Expoziția de Documente și Fotografii „Holocaustul în Basarabia”>>>
Exterminarea reprezentanților naționalității evreiești la Orhei a început pe 16 iulie 1941, odată cu intrarea pe teritoriul raionului a soldaților din armata română și cea germană.
„La 21 iulie a avut loc primul act de genocid, de ucidere a evreilor, în special, bătrâni care nu au putut părăsi raionul. I-a găsit moartea prin multe locuri. Era dat un ordin de ai duce pe toți în Transnistria, să elibereze Basarabia de evrei. Care nu puteau merge era omorât pe loc, care erau în stare să meargă mureau de foame”, a povestit pentru Sputnik Moldova, Izyaslav Mundryan.
Nici familia interlocutorului nostru nu a scăpat ce acele chinuri îngrozitoare din perioada Holocaustului.
Holocaustul necunoscut al romilor: Mărturiile unei supraviețuitoare de la Bug>>>
„Buneii mei au avut noroc. Aveau o căruță cu cai, cu care au reușit să ajungă până într-un oraș din Ucraina. În perioada războiului, mi-am pierdut mai multe rude”, povestește îndurerat Izyaslav Mundryan.
În Cimitirul evreiesc din Orhei există mai multe gropi comune și monumente dedicate victimelor evreiești ale masacrelor din zona Orhei.
Doar pe teritoriul Moldovei, aproximativ 300 de mii de evrei au fost exterminați.
