Republica Moldova
Citiți pe site-ul Sputnik Moldova reportaje despre oameni ieșiți din tipare, istorii cutremurătoare și fenomene care au loc în societatea noastră

Pagina neagră a istoriei: Cum a supraviețuit Holocaustului profesorul evreu Iosif Belous

© Sputnik / Miroslav RotariIosif David Belous
Iosif David Belous - Sputnik Moldova
Abonare
Doctorul în științe Iosif David Belous se numără printre puținii evrei din Basarabia care au supraviețuit Holocaustului. Avea doar doi ani când a ajuns, împreună cu toată familia sa, în ghetoul de la Râbnița.

CHIȘINĂU, 26 ian - Sputnik. Forțele naziste au creat în Basarabia și Transnistria sute de ghetouri și lagăre de concentrare în care erau izolați evreii și romii. Într-unul dintre cele mai mari - cel de la Râbnița, a ajuns și profesorul Iosif David Belous, care a reușit să supraviețuiască miraculos, împreună cu toată familia sa.

”Până la șapte ani nu am putut vorbi, pentru că un jandarm a tras focuri de armă deasupra capului meu și eu m-am speriat. Gângăveam foarte tare. Abia când am fost admis la universitate, la Spitalul Feroviarilor m-a tratat doctorul Finchel cu ajutorul hipnozei. Timp de 47 de ani după asta am predat lecții, dar și astăzi gângăvesc uneori, atunci când îmi fac griji”, susține profesorul prin mâinile căruia au trecut, de-a lungul vieții, peste cinci mii de studenți. 

Este convins că unitatea i-a ajutat să scape cu viață pe el și apropiații săi în ghetoul de la Râbnița. În fiecare zi însă erau conștienți că moartea le suflă în ceafă. 

© Sputnik / Miroslav RotariProfesorul Iosif David Belous povestește despre atrocitățile Holocaustului în Basarabia
Pagina neagră a istoriei: Cum a supraviețuit Holocaustului profesorul evreu Iosif Belous - Sputnik Moldova
Profesorul Iosif David Belous povestește despre atrocitățile Holocaustului în Basarabia

Deținuții ghetoului de la Râbnița aveau permisiune să iasă din perimetrul îngrădit cu sârmă ghimpată timp de două ore, dar această ”înlesnire” era un soi de ”ruletă rusească”.

”La Râbnița era un orar strict. Ne permiteau să ieșim de la ora zece până la douăsprezece, dar ceasuri nu existau și puteam doar să ghicim când expiră acest interval de timp. Cine sfida acest orar și intra în ghetou mai târziu de ora 12 era înecat în Nistru... Asta nu era viață, era supraviețuire. În fiecare zi trăiam cu gândul că putem fi omorâți. Pentru nimic...”

Iosif Belous, părinții și frații săi au supraviețuit Holocaustului, dar peste rudele sale a dat năpasta...

”Mama mea a avut un frate și două surori, care locuiau cu familiile lor în Odesa. Când a început războiul, ei au fugit. Au fost prinși și aruncați cu toții într-o fântână”.

Aceeași soartă au împărtășit sute de mii de evrei din Basarabia, Bucovina și Transnistria, care includea atunci teritoriul dintre Nistru și Bug, precum și din alte regiuni ale Regatului României. 

Holocaust: Pagini triste în istoria evreilor din Moldova - Sputnik Moldova
Ororile Holocaustului: Iată ce s-a întâmplat cu sute de mii de evrei din Basarabia - Video

” De obicei se scrie că au fost nimiciți pe acest teritoriu între 300 de mii și 350 de mii de evrei. Nu este adevărat. Potrivit recensământului din anul 1930, în România locuiau 680 de mii de evrei, inclusiv în Basarabia. Dar era anul 1930. Familiile evreilor sunt numeroase. De aceea, în anul 1940 numărul evreilor a ajuns la 700 de mii. În Basarabia, în 1930 locuiau 207 mii de evrei. 200 de mii de evrei s-au mutat de peste Prut încoace, în Basarabia și în regiunea Odesa, în Belgorod-Dnestrovsk. În așa mod, pe acest teritoriu, s-au pomenit aproximativ 500 de mii de evrei. Potrivit recensământului din anul 1939, înainte de adoptarea constituției staliniste, în regiunea Odesa locuiau 160 de mii de evrei, iar în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească încă 60 de mii. Astfel, pe teritoriul României erau aproximativ un milion de evrei”, susține doctorul în științe Iosif Belous.

Profesorul a devenit între timp președinte al Asociației Evreilor din Moldova care au supraviețuit în ghetouri și lagăre de concentrare.

”Noi trăiam nu doar pentru noi înșine, ci și pentru ”acel băiat” care nu a supraviețuit... Noi trăiam pentru ca cei care nu au supraviețuit să simtă că noi trăim și pentru ei. Noi cu toții am încercat să facem ceva nu doar pentru noi înșine, ci și pentru ei... Înțelegeți?”

Pentru că o bună parte a adevărului a fost în anumite perioade și de anumiți politicieni omisă sau trecută sub tăcere, Iosif Belous, vrea să le pună moldovenilor oglinda în față - nu putem șterge din istorie ceea ce nu ne convine.

”Eu sunt martor la toate cele întâmplate. Ce înseamnă pentru mine 27 ianuarie – Ziua comemorării victimelor Holocaustului? Este păstrarea memoriei despre cele 6 milioane de evrei exterminați. Pentru noi este important acum ca generațiile viitoare să știe ce înseamnă Holocaustul. Tinerii de astăzi nu știu nimic despre Holocaust. Nimic absolut...”

La ai săi 80 de ani, profesorul, care a predat cursuri la universitate timp de 47 de ani, își dorește un singur lucru - să nu fie dat uitării cel mai sumbru capitol din istoria omenirii, care a dus la moartea atâtor oameni nevinovați.

Fluxul de știri
0