Foarte puțini locuitori ai Basarabiei au avut curajul să se opună antisemitismului promovat de Germania nazistă pe teritoriul țării noastre. Dimpotrivă, unii creștini ai Basarabiei au contribuit activ la identificarea, reținerea și chiar împușcarea populației evreiești.
S-au găsit însă și unii curajoși care și-au pus propria lor viață în pericol pentru a-i salva pe cei prigoniți doar pentru faptul că nu erau pe placul naziștilor. Exemplu în acest sens poate servi oamenii din satul Virticăuți, localitate care în prezent aparține Ucrainei. Aici, văzându-i pe jandarmii care-i duceau pe evrei spre locul destinat executării, localnicii au îngenuncheat în fața acestora rugându-i să-i elibereze.
„Cunoaștem numai un caz de rezonanță din zona noastră, când localnicii s-au pus pentru evrei. Este vorba de satul Virticăuți, care acum este pe teritoriul Ucraiunei, regiunea Cernăuți, unde localnicii, văzând cum jandarmii duc 12 familii de evrei pe un câmp alături de sat, au căzut în genunchi și i-au rugat pe jandarmi să-i cruțe pe acei evrei. Și jandarmii i-au eliberat”, a declarat istoricul Alexei Tulbure în studioul Sputnik Moldova.
Și au mai fost și alți creștini din Basarabia, care și-au riscat viața pentru evrei, doar că numărul acestora este foarte mic comparativ cu numărul locuitorilor din Transilvania sau Bucovina, spune istoricul. Cel mai frecvent, populația s-a conformat indicațiilor venite de la jandarmii români și chiar au contribuit activ la identificarea și reținerea evreilor.
„Populația locală creștină participa foarte active la identificarea și reținerea evreilor în perioada războiului. Unii participau și la execuție, adică împușcau în evrei, dar asta era mai rar. Este bine cunoscut cazul localității Hirova, raionul Călărași, când o parte din activiștii Ligii Național Creștine, cuziștii, până a ajunge în sat trupele române, au arestat toți evreii din localitate, i-au închis într-un subsol și au organizat paza lor până au ajuns jandarmii în sat, care ulterior i-au exterminat în pădurea din apropiere”, conchide Alexei Tulbure.
Până în prezent, 79 de locuitori ai Basarabiei de atunci au primit titlul de „Drepți între popoare”, titlu oferit celor care şi-au riscat propriile vieţi pentru a-i salva pe cei prigoniţi.
Precizăm că Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată anual în Republica Moldova, din 2015, după ce Parlamentul Republicii Moldova a condamnat Holocaustul abia în iulie 2014.
