Vicedirectorul CNA a menționat că unele autorități au întâmpinat dificultăți la implementarea planurilor sectoriale din Strategia Națională de Integritate și Anticorupție, cum ar fi ministerele Agriculturii, Sănătate sau Educație.
„Vreau să menționez că Ministerul Educației Culturii și Cercetării este foarte sensibil la acte de corupție, este supus riscurilor de corupție. În acest context, pe parcursul anului 2019, în cadrul Ministerului a fost aprobat un ordin care a interzis colectarea plăţilor informale în instituțiile de învățământ. Potrivit acestui ordin intern, plățile informale constituie o gravă abatere disciplinară de muncă și este sancționată cu concedierea”, a menționat Lidia Chireoglo.
Ea mai spune că din cele nouă domenii vizate în Strategia Națională de Integritate și Anticorupție, Sănătatea, Educația și Achizițiile Publice sunt sectoarele cu cele mai multe acte de corupție.
Experții din domeniu au evidențiat pe parcursul anului anumite incoerențe, sau rezistența unor autorități la realizarea unor capitole din Strategia Națională de Integritate și Anticorupție. Este vorba despre un șir de restanțe cum ar fi elaborarea unui cod de etică al deputatului sau îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul filantropiei şi sponsorizărilor, pentru a asigura transparenţa în actele de caritate ale societăţilor comerciale și a evita conflictele de interese. De asemenea, experții vorbesc și despre instituirea unor complete de judecată specializate în examinarea dosarelor pentru acte de corupție.
Cu un scor de 33 de puncte, Moldova s-a situat pe locul 117, din 180 de ţări, în clasamentul Indicelui Percepţiei Corupţiei pentru anul 2018. Potrivit experților anticorupție, factorii care generează corupţia în Moldova sunt: situaţia economică precară, salariile mici și creşterea preţurilor.
