Potrivit legislației în vigoare, următorul președinte al țării urmează să fie ales conform aceluiași mecanism – prin votul secret și liber exprimat al cetățenilor. Deși această normă este în vigoare, unii formatori de opinie, dar și politicieni readuc subiectul în discuție și vorbesc despre necesitatea revenirii la modalitatea de până în 2016 de alegere a președintelui. Fostul președinte al CCM, Alexandru Tănase, spune că o eventuală modificare a Constituție de către Înalta Curte, prin revizuirea propriilor hotărâri, ar fi neconstituțională.
”CCM are dreptul să își revizuiască hotărârile doar în două în cazuri, atunci când există o hotărâre a Curți Europene ori atunci când există o modificare a legislației. Nici una, nici alta nu există în cazul de față, astfel nu văd cum CCM ar putea să-și modifice hotărârea. Repet, suntem în zona unor manipulări și speculații fără substanță care au scopul de a devia atenția societății de la problemele reale”, spune Alexandru Tănase.
În data de 4 martie 2016, Curtea Constituționlă, în frunte cu Alexandru Tănase, a emis o hotărâre ce a uimit multă lume, însă care l-a adus pe Igor Dodon în fruntea țării. Mai exact, acum trei ani, CCM a declarat nule mai multe prevederi din Constituţie, introduse prin reforma din iulie 2000, inclusiv alineatele 1, 3, 4 şi 5 de la articolul 78 în redacţia actuală a Legii Supreme.
Totodată, CCM a statuat că rămâne în vigoare mecanismul anterior de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, adică votul universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Deși timp de 16 ani în ţara noastră au funcţionat anumite mecanisme specifice republicilor parlamentare, asupra acestora plana o alură de neconstituţionalitate şi de nulitate, iar acest lucru a fost descoperit abia în 2016 de către Înalta Curte.
