CHIȘINĂU, 31 oct – Sputnik. Procurorul general interimar, Dumitru Robu, a sesizat Curtea Constituțională privind controlul constituționalității unor prevederi din Codul Penal.
Procurorul roagă magistrații Curții să se expună asupra articolului 84, alineat 1, din cod care prevede aplicarea pedepsei în cazul unui concurs de infracţiuni. Potrivit acestui alineat, dacă o persoană este declarată vinovată de săvârşirea a două sau mai multor infracţiuni fără să fi fost condamnată pentru vreuna din ele, instanţa de judecată, pronunţînd pedeapsa pentru fiecare infracţiune aparte, stabileşte pedeapsa definitivă pentru concurs de infracţiuni prin cumul, total sau parţial, al pedepselor aplicate, dar pe un termen nu mai mare de 25 de ani de închisoare, iar în privinţa persoanelor care nu au atins vârsta de 18 ani și a persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care nu au mai fost condamnate pe un termen nu mai mare de 12 ani şi 6 luni. În cazul în care persoana este declarată vinovată de săvârșirea a două sau mai multor infracţiuni uşoare sau mai puţin grave, pedeapsa definitivă poate fi stabilită şi prin absorbirea pedepsei mai uşoare de pedeapsa mai aspră.
Robu solicită magistraților Curții să se expună asupra legalității sintagmei ”și a persoanelor care nu au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care nu au mai fost condamnate”. Procurorul cere magistraților să declară neconstituțională această sintagmă din motivul necorespunderii ei cu prevederile din Constituția țării.
Procurorul amintește magistraților de o decizie a Curții Constituționale din iulie 2018 prin care a fost declarată inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textelor: ”20 de ani pentru persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani” și ”a persoanelor care nu au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care nu au mai fost condamnate”.
”Prezenta sesizare se referă exclusiv la situația când obiectul concursului de infracțiuni, reglementat la art.84, alineat 1, din Codul Penal, îl constituie cel puțin o infracțiune excepțional de gravă, sancțiunea cărora prevede închisoare pe un termen de până la 20 de ani sau detenție pe viață, abordare care nu a fost reflectată în decizia Curții Constituționale din 9 iulie 2018”, susține autorul sesizării.
Potrivit Constituției Republicii Moldova, respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.