Vrancea este singura sursă de cutremure ce poate afecta Republica Moldova. Statisticile anuale demonstrează că pe parcursul a 100 de ani în zona epicentrală Vrancea se întâmplă trei cutremure de pământ majore care ar putea fi resimțite inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova.
Potrivit seismologului, statisticile arată că, o dată în 36-37 de ani, au loc mari cutremure cu epicentrul în Munții Carpați, zona Vrancea. Aceste seisme sunt resimțite puternic și în țara noastră.
"Cutremurul cu siguranță va fi. Despre aceasta ne spune Vrancea. Potrivit tuturor cercetărilor, în Munții Carpați, la un interval de 37-38, de ani se produce un cutremur puternic. O dată la o sută de ani se produc 2-3 cutremure de mare intensitate. Putem analiza seismul din anul 1940 și cel din anul 1977. Suntem în așteptarea unui asemenea eveniment seismic. Este important să fim pregătiți de acest cutremur", a declarat Nicoară pentru Sputnik.
Când ne putem aștepta la un cutremur sever?
Igor Nicoară spune că, în prezent, savanții nu pot stabili cu exactitate când vor avea loc cutremurele de pământ. Însă ultimele cercetări demonstrează faptul că seismul este inevitabil. Totuși, activitatea specialiștilor din cadrul Institutului de Geologie și Seismologie din țara noastră este axată pe reducerea efectului și riscului căruia suntem expuși.
"În cadrul instituției de cercetare sunt următoarele laboratoare: cel de geologie generală, laboratorul de hidrogeologie, laboratorul de seismologie și centrul de monitorizare seismică. Toți împreună au anumite sarcini, iar rezultatul principal este să elaborăm propuneri, hărți de zonare și microzonare seismică care se aprobă în calitate de normativ pentru a reduce riscul seismic", a relatat specialistul.
Mai mult, Institutului de Geologie și Seismologie efectuează monitorizarea seismică a focarului Vrancea în comun cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului din România, cu care a semnat în anul 2010 și un memorandum de colaborare.
"România a donat Republicii Moldova trei stații seismice digitale și alte echipamente, valoarea lor fiind de peste un milion șapte sute de mii de lei, sumă care depășește cu mult alocările anuale din partea bugetului de stat pentru Institutului de Geologie și Seismologie. Anterior, specialiștii moldoveni erau nevoiți să folosească rigla și lupa și să înregistreze datele pe hârtie. Astfel obțineau datele despre un seism în decurs de jumătate de oră. Azi însă, grație sistemelor digitale, ei obțin aceste date în cinci minute", a precizat pentru Sputnik șeful Centrului de Seismologie Experimentală al Institutului de Geologie și Seismologie, Ion Ilieș.
În același timp, în perioada 9-13 septembrie, Institutul de Geologie și Seismologie va fi gazda Școlii anuale de Seismologie nr. XIV. La conferință sunt așteptați peste 120 de cercetători din peste 20 de țări (țările CSI, România, SUA, Marea Britanie, ș.a.)
"Este un eveniment major care ne oferă posibilitatea ca specialiștii din institut să fie familiarizați cu rezultatele specialiștilor din alte țări. Noi nu avem posibilitatea ca specialiștii noștri să fie instruiți în afara țării", a menționat Nicoară.
Blocurile noi sau cele vechi? Care sunt cele mai sigure în caz de cutremur
În cazul unui cutremur cu o intensitate mai mare de 6 grade pe scara Richter, pierderile materiale ar fi colosale în Republica Moldova – de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, a semnalat anterior Igor Nicoară, în cadrul unei emisiuni la Radio Sputnik.
Potrivit specialistului, construcțiile ridicate până în anii '50 sunt mai vulnerabile.
"Blocurile ridicate până la implementarea normativelor de rezistență antiseismică, adică cele construite până în ani '50, sunt mai vulnerabile. Blocurile noi au fost construite respectându-se normativele de securitate antiseismică, ceea ce ne permite să spunem că sunt mai în siguranță. Însă doar un cutremur puternic va putea evalua rezistența lor", a declarat Nicoară.
Totuși, acestea au rezistat cutremurului puternic din 1986, fapt ce ar trebui să nu ne îngrijoreze.
"Acel cutremur a demonstrat că blocurile locative din Chișinău sunt sigure", adaugă Igor Nicoară.
Cele mai mari cutremure care au zguduit Moldova din 1940 încoace
Biroul Național de Statistică din Republica Moldova a prezentat un raport cu privirile la seismele cu magnitudine maximă care au zguduit teritoriul țării noastre, începând cu anul 1940 până în anul 2015.
În anul 1940, în Moldova au fost înregistrate la sfârșit de an două cutremure, în octombrie și noiembrie, cu magnitudinea de 6,2 și, respectiv, 7,4 grade pe scara Richter. Primul cutremur a fost înregistrat la ora 06:37 de minute, iar cel de-al doilea – la ora 01:39 de minute.
Alte două seisme au urmat peste 5 ani. În septembrie 1945, Moldova a fost zguduită de un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter. Un alt cutremur, cu aceiași intensitate, a fost înregistrat în luna decembrie a aceluiași an.
După o pauză de 32 de ani, teritoriul Moldovei a fost zguduit de un puternic seism devastator cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter. Acesta a avut loc în ziua de 4 martie 1977, la ora 19:21 de minute.
Au urmat nouă ani liniștiți din punct de vedere seismologic, iar în seara zilei de 30 august 1986, Moldova trece de un cutremur cu intensitatea de 7,0 grade pe scara Richter.
Următorul seism cu magnitudine maximă este înregistrat de specialiști în anul 1990, la 30 mai. La ora 10:40 de minute, a fost fixat un cutremur cu intensitatea de 6,7 grade pe scara Richter. Peste 10 ani, la 6 aprilie 2000, Moldova este cutremurată de un seism cu magnitudinea de 5 grade pe scara Richter.
"În comparație cu anul precedent, pe parcursul anului 2019, au fost înregistrate mai puține cutremure de pământ, dar asta nu este semnificativ și nu oferă o oarecare statistică justă. Vrancea este permanent activă. Unele seisme mai mici, îndeosebi acelea cu magnitudinea mai mică de 2,5 se întâmplă zilnic", a precizat Nicoară.
Important! Reguli de comportament în timpul unui cutremur
Producerea unui cutremur ne ia întotdeauna prin surprindere. De aceea, este important ca toți să știe cum să acționeze într-un asemenea caz. În acest context, șeful Direcției reglementărilor securității incendiilor din cadrul IGSU, Mutaf Vitalie, a enumerat câteva reguli esențiale de care trebuie să țineți cont în caz de cutremur.
· Cel mai important este să NU intrați în panică, să vă adăpostiți imediat sub un loc sigur și să vă gândiți ce aveți de făcut mai departe.
· NU fugiți pe scări sau la lift. Scările sunt printre primele care cad.
· NU încercați sa ieșiți afară sau să va duceți la balcon, în special dacă vă aflați mai sus de etajul doi.
· Adăpostiți-vă sub o masă, un birou sau mobilă solida dacă nu puteți ajunge în timp util sub tocul ușii.
· NU stați în apropierea geamurilor, oglinzilor, bibliotecilor și a mobilei înalte.
· Dacă sunteți în exteriorul unei clădiri, adăpostiți-va departe de ferestre, blocuri, poduri, cabluri electrice și stâlpi. Evitați la cel puțin 10 m distanța de caburile electrice rupte.
· După cutremur asigurați-vă că puteți părăsi locuința în siguranță (luați cele mai necesare lucruri: documente, medicamente, etc.)
