Oamenii legii au acționat fără menajamente, chiar cu brutalitate, trântindu-l la pământ pe comerciantul ghinionist și apăsându-l cu genunchiul pe spate, chiar dacă nenorocitul care vindea miez de nuci era în stradă împreună cu soția și cu copilul minor.
Vedeți care e situația: în data de 30 noiembrie 2018, Inspectoratul General al Poliției a lansat oficial Campania Naționale cu genericul „O JUCĂRIE PENTRU ZÂMBETUL COPIILOR”, care are scopul de a aduce un zâmbet pe chipurile copiilor afectați emoțional în urma producerii unor accidente rutiere, infracțiuni sau cazuri de violență. Și de atunci polițiștii noștri umblă cu portbagajul pin cu păpuși de pluș ca să-i liniștească copiii afectați emoțional. Iată însă că cei doi polițiști din respectivul film au uitat de această nobilă campanie a IGP și l-au călcat în picioare pe tatăl copilului chiar în fața acestuia. Cam greu de explicat toată zarva făcută de Poliție cu jucăriile de pluș în condițiile în care ei acționează de o asemenea manieră.
Un alt aspect care a provocat revoltat internauților și a tuturor oamenilor normali din această țară este cel ce ține de eforturile depuse de autorități privind combaterea comerțului stradal neautorizat. Din punct de vedere formal-legal, admit că acțiunile celor doi polițiști sunt în conformitate cu regulamentele pe care ei le au și legile care le reglementează activitatea. Însă, din punct de vedere moral, al echității, al dreptății, ceea ce au făcut cei doi polițiști și ce fac în general autoritățile în efortul lor de a combate comerțul stradal neautorizat constituie o monstruozitate.
Ce avem, de fapt, în acest caz? Avem un tată care încearcă să aducă un ban în plus la bugetul sărac al familiei, ca să poată să-și întrețină soția și copilul, vânzând miez de nucă la marginea străzii – acțiune care nu cadrează nu norma legal, dar nici crimă abominabilă nu este. Respectivul tată a ales să vândă miez de nucă în stradă nu pentru că are plăcerea să comită o infracțiune, să nu respecte norma legală, ci pentru că este constrâns de împrejurări să facă acest lucru, pentru că este obligat să-și întrețină familia. Iată acest lucru trebuie să-l înțeleagă noile noastre autorități atunci când luptă cu sărmanii comercianți stradali, inclusiv cu cei din preajma Pieței Centrale.
Ca lumea să nu practice comerțul stradal, trebuie ca autoritățile să le ofere oamenilor un loc de muncă corect remunerat sau să le ofere șansa, reală – nu pe hârtie, de a practica o afacere din care să câștige cinstit un ban. Și nu doar asta, ci să dea și niște pensii decente, pentru că foarte mulți care dintre cei care practică comerțul stradal sunt pensionari care nu ar putea să supraviețuiască cu pensia mizeră pe care o primesc.
Iată după ce aceste condiții vor fi întrunite, atunci și doar atunci polițiștii vor avea dreptul moral să le răsucească mâinile la spate nenorociților care vând pe trotuar: miez de nucă, ciorapi, chiloți, salam, cărți, monede vechi, usturoi, lapte, brânză, persici, roșii, castraveți, persici, mure, afine, coacăză, prune și chiar carne.
