CHIȘINĂU, 27 mai - Sputnik. Petru Cărare s-a născut în data de 13 februarie 1935, în satul Zaim, raionul Căușeni. El a avut o bogată activitate literară, fiind poet, prozator, publicist și dramaturg, cunoscut, în special, ca scriitor pentru copii, dar și ca autor de parodii și epigrame.
Petru Cărare s-a născut într-o familie de țărani: Profir Cărare și Nadejda Duca. Clasa întâia (în școala românească) a trecut-o în 1942-43. A urmat școala medie de cultură generală din comuna natală și școala medie din Căușeni, pe care a absolvit-o în 1953.
În 1956 el a absolvit Facultatea de Jurnalistică a Școlii Centrale Comsomoliste din Moscova și în 1969 Cursurile superioare de literatură de pe lângă Institutul de Literatură Maksim Gorki din Moscova.
După absolvire, a lucrat un scurt timp ca redactor de poezie și proză la Editura „Școala Sovietică”, apoi a fost foiletonist la noua publicație „Chipăruș”.
În 1954-1955 a început să publice versuri lirice și satirice în ziarul „Tinerimea Moldovei”, precum O călătorie prin rai, Seară de vară, O, leliță ș.a. A debutat editorial în 1959 cu traduceri din Poezii de Heinrich Heine.
Cărare și-a publicat prima plachetă de versuri pentru copii Cale bună, Ionele! în 1962, la Editura „Cartea Moldovenească”.
În 1971, Cărare a fost numit director al Biroului de propagare a literaturii de pe lângă Uniunea Scriitorilor. În anul următor și-a publicat prima carte de proză, Zodia musafirului.
Petru Cărare este cunoscut în mod special ca scriitor pentru copii. Versurile sale destinate copiilor și adolescenților sunt considerate de o integritate și valoare educațională deosebită. A publicat mai mult de zece cărți pentru copii, dezvoltând în unele din ele personajul ionică Tropoțel, un copil un pic fricos și precaut, dar spiritual și destul de ingenios. În poeziile pentru copii, cu scopul de a educa și copiii și adulții, Cărare evidențiază prin dialoguri vii trăsături psihologice și modalități de existență și exprimare a copiilor.
Creația sa a fost tradusă în limba rusă și în alte limbi din fosta URSS: Дикая роза (1966), Весенние переливы (1979), Приключения Топтыжки (1982), Хитрый лягушонок (1983), Резонанс (1990), Между нами мужчинами (1991). Cărare însuși a tradus din operele lui Esop, Ivan Krîlov, Stepan Oleinik(d), Samuil Marșak, Rasul Gamzatov, Sebastian Brant, Gianni Rodari, François Villon.
În 1996, Cărare a fost acceptat în Uniunea Scriitorilor din România. În 1998, a publicat, într-o plachetă, poezia Eu nu mă las de limba noastră, dedicată consăteanului său Alexei Mateevici, autorul imnului Republicii Moldova. În 2004, a apărut volumul Scrieri alese, cu 320 de pagini ale creației scriitorului.
