CHIȘINĂU, 5 mai – Sputnik, Silvia Zavadovschi. Ea este solistă şi regizor la Teatrul Național de Operă și Balet "Maria Bieșu" din Chișinău. El – solist la Opera din Italia. Talentul și vocile i-a dus pe marile scene, unde s-au cunoscut și au simțit că nu pot trăi unul fără de celălalt. De atunci, trăiesc o frumoasă poveste de dragoste.
Cum se înțeleg în viața de după scenă opera italiană cu cea moldovenească, cât de ușor sau greu este să te hrănești cu vocea în zilele noastre, dar și ce planuri pentru viitor au Rodica Picireanu și Simone Frediani, aflați în interviul acordat pentru Radio Sputnik Moldova.
Dragilor, când se trezeşte vocea unui cântăreţ de operă?
„Dacă știi că ai un concert dimineața, te trezești mai dimineața, pentru ați încălzi vocea. Este o adevărată artă lucrul cu vocea... Noi ne-o încălzim în mașină când nu reușim. Oricum, cel mai bine e ca repetițiile și concertele să fie după masă, fiindcă tu mai vorbești, reușești să-ți pregătești vocea natural, nu forțat”, spune Rodica Picireanu.
„Eu sunt tenor, vocea mea trebuie să fie grea. Dacă am un concert dimineața, la cinci dimineața deja trebuie să fiu treaz pentru a-mi pregăti vocea, deoarece eu sunt un tenor cu un spectru mai dur”, adaugă Simone Frediani.
Ce caută Simone la Chișinău?
„Simone nu caută nimic, deoarece el deja a găsit... (râde)”, spune Simone Frediani
Voi trăiți o poveste de dragoste. Cum s-a întâmplat această întâlnire a voastră?
„Noi am evoluat într-un spectacol în Spania. Este vorba de spectacolul „Norma” de Bellini. Eu jucam rolul „Adalgisa”, el - rolul lui „Pollione”. Era un duet de dragoste. Eu întotdeauna am fost contra unor emoții în afara scenei, dar uneori, lucrurile nu pot fi controlate, iar rațiunea nu mai poate face nimic”, spune Rodica Picireanu.
Cine de cine s-a îndrăgostit?
„Cum e de obicei în viaţă. Bărbații depun multe eforturi pentru a cuceri și ei sunt cei care cad primii în plasă”, spune Simone Frediani.
Povestea voastră este atât de frumoasă. Rodica, spune-ne, prin ce te-a cucerit Simone?
„Noi ne cunoșteam de mai bine de ani. Așa s-a primit că întâlnindu-ne de mai multe ori pe scenă, s-a înfiripat acel sentiment...”
Simone, te-ai îndrăgostit de vocea ei sau de Rodica dinafara scenei?
„Vocea ei o aud toți. Eu am descoperit, pe lângă voce, alte caracteristici frumoase, pe care le țin pentru mine”
Simone, tenorii sunt mai romantici?
„Tenorii sunt considerați persoane mai nepământești. Un pic nebuni. În Italia este așa o frază – capul de tenor. Pe mine nu mă caracterizează așa ceva, probabil din motiv că eu am ajuns în acest domeniu mai târziu, când deja îmi era format caracterul și personalitatea. Eu nu am fost afectat de „tenorismul tenorilor”, spune Simone Frediani.
„Mie din start mi-a plăcut că nu este doar un artist pe care-l interesează doar scena, doar cariera, este un bărbat în tot sensul cuvântului. Este serios, bine educat și a putut să descopere în mine lături pe care nici eu nu cunoșteam că le am”, adaugă Rodica Picireanu.
Simone, dar cum ai ajuns tu să fii interpret de operă?
„Da, eu nu am început ca majoritatea interpreților de operă. Când eram mic nici nu mă gândeam că voi ajunge să interpretez opera. Eu am fost carabinier în orașul Napoli, pe vremea când acest oraș era vestit pentru faptul că legea nu era lege. După care am avut posibilitatea de a face carieră militară, eu eu nu m-a regăsit, deoarece eu am alte percepții în ceea ace privește legea și aplicarea ei. Ulterior, am fost lucrător la bancă. Anterior, cântam doar când ascultăm casete și nu mă auzea nimeni, cântam pentru distracție. Familia, prietenii știau că eu pot să cânt și îmi plăcea să cânt peste interpreți. Părinţii mei nu au cântat și nici buneii. Nu pot spune că avem așa talente pe care aș fi putut să le urmez. Nu am fost încurajat pentru asta. Sora mea cântă în corul unui teatru”, spune Simone Frediani.
Cum s-a produs această trecere?
Eu am făcut mult sport. La un moment dat, nu mai puteam face sport și trebuia să înlocuiesc sportul cu o altă activitate. Așa am decis să merg la şcoala muzicală pentru a-mi ocupa timpul. Aveam 40 de ani. Prima profesoară mi-a zis să fac niște vocalize și a rămas impresionată de potențialul meu. Așa a pornit aventura din lumea muzicii. Am ajuns în fața diferitor maeștri din domeniu care mi-au spus că vocea mea este foarte rară. Îmi amintesc și acum că din start am ieșit pe o scenă mare. Atunci, o interpretă mi-a zis că eu sunt cel mai curajos interpret. Atunci nu înțelegeam de ce spune asta. Ulterior, când am început să studiez mai aprofundat am înțeles la ce s-a referit”, spune Simone Frediani.
Cum te simți pe scena de la noi? Cum e publicul nostru?
„Orice teatru are punctele lui slabe și cele forte. Asta vorbind de voce. Uneori, dacă te miști un metru mai în față sau mai în spate, riști să nu te mai auzi, ceea ce este foarte grav, deoarece nu te poți controla. Scena de aici este mare, de aceea trebuie să fii atent cu aceste momente. Eu mă simt bine cântând pe această scenă. Am fost întâmpinat și susținut mult de colegii de aici, din Moldova, și le sunt recunoscător pentru asta”, adaugă Simone Frediani.
Acasă tot vorbiți prin cântec?
„Nu prea. Doar când avem de studiat. Acasă încercăm să ne comportăm firesc, ca niște oameni vii, care-și trăiesc viața obișnuit”, spune Simone Frediani.
Simone, cum ți se par interpreții noștri de operă?
„Sunt voci foarte interesante aici, în Moldova. Eu nu mă simt superior lor. Consider că indiferent pe ce scene ai urcat, trebuie să-ți păstrezi cumpătul şi să-ți vezi de drumul tău în viață. Eu întotdeauna sunt cu picioarele pe pământ”.
Cât de populară este opera în Moldova?
„Poate nu atât de populară pe cât ne-am dori noi, dar este populară şi asta bucură. Noi suntem printre puținele țări, care deși sunt mici, avem așa un patrimoniu ca Teatrul de Operă. Este o mare reușită. Și trebuie să facem tot posibilul pentru a păstra acest patrimoniu. Da, este greu de întreținut acest teatru, dar trebuie să-l păstrăm. Eu şper că noi ne vom menține, și vom dezvolta această artă”, spune Rodica Picireanu.
Opera este populară, astăzi, în Italia?
„Italia este baștina operei. Dacă vrei o carieră în acest domeniu, tu trebuie să înveți italiană, deoarece 80% din creațiile de opera sunt în italiană. În italia cântă opera până și petrel. Italia este baștina multor genuri de artă. Noi creștem cu această muzică, e o cultură de secole.
Până în prezent, cei doi au interpretat împreună 50 de spectacole. Unde se vor stabili cu traiul, dar și ce planuri au de viitor, aflați în interviul VIDEO atașat ai sus.
