Victor Stepaniuc a declarat că, în cazul în care Curtea Constituțională îi va permite președintelui țării să propună o candidatură la funcția de premier fără a fi constituite organele de conducere ale Parlamentului, acest demers al Președintelui ar putea servi drept un catalizator pentru formarea viitoarei majorități parlamentare.
„Dumnealui poate să emită decretul, după care va purta discuții cu toate fracțiunile și va spune că țara are nevoie de guvernare. Am putea intui că președintele va numi o așa candidatură care să fie una de compromis, neafiliată vreunui partid. Și atunci toate aceste trei fracțiuni care numeric sunt mai mari, vor ajunge într-o situație delicată. Să spună nu, le va fi complicat, să spună da, va însemna că trebuie urgent să înceapă negocierile ca să se înțeleagă,” a spus Stepaniuc.
Fostul deputat s-a referit și la legislația care reglementează procedura de formarea structurilor Parlamentului. El a menționat că aceasta este ușor evazivă și că în alte state procedura respectivă este descrisă mai clar.
„Actualul Parlament va trebui să modifice cadrul legal pentru a concretiza mai multe lucruri referitor la debutul mandatului unui Legislativ. Cine convoacă prima ședință, ce drepturi și obligațiuni are acest decan de vârstă al Parlamentului. Are sau nu dreptul această persoană să blocheze activitatea tuturor deputaților care reprezintă suveranitatea poporului,” a mai precizat Victor Stepaniuc.
Potrivit legislației naționale, dacă până la mijlocul lunii iunie forul legislativ, ales pe data de 24 februarie 2019, nu va adopta nici o lege, președintele țării se va adresa la Curtea Constituțională cu solicitarea de a stabili dacă există circumstanțe de dizolvare a Parlamentului. Dacă Înalta Curtea va stabili existența acestor circumstanțe, atunci șeful statului va semna decretul cu privire la dizolvarea Parlamentului și stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate.
Autor: Eduard Maciac