CHIȘINĂU, 20 dec - Sputnik, Cezar Salagor. Tot mai des auzim vocea părinților care sunt în căutare de metode alternative de educație pentru odraslele sale. De fapt, acest fenomen se atestă în întreaga lume. Unii aleg învățământul non-formal, pentru a studia la distanță, alții aleg educația informală sau homeschooling-ul, iar cele mai prestigioase universități din lume îi vânează pe cei care aleg această formă de învățare datorită rezultatelor remarcabile pe care le obțin.
Alternativă la sistemul public sau privat de învăţământ funcţionează în așa state precum Marea Britanie Austria, Finlanda, Cehia, Danemarca, Ungaria, Islanda, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Portugalia, Rusia, Slovacia, Elveţia, Ucraina sau Statele Unite ale Americii.
Iată că și părinții din Moldova solicită autorităților reglementarea unor proceduri birocratice, lipsa cărora le dau bătăi de cap atunci când vor să-și înscrie copilul la o școală la distanță sau ar vrea să facă uz de dreptul prioritar de a alege sfera de instruire a copiilor, garantat de Legea Supremă.
În cadrul unei conferințe de presă, organizată de membrii Asociației Homeschooling Moldova și a grupului de inițiativă ”Școala Familiei”, părinții au salutat inițiativa Ministerului Educației privind organizarea studierii la distanță a copiilor cu dizabilități, însă au solicitat ca toți copii să poată beneficia de acest drept, la solicitarea părinților. Totodată, ei au precizat că statul nu va trebui să cheltuie bani suplimentar pentru aceasta, părinții fiind gata să-și asume toate cheltuielile pentru a asigura procesul de învățare.
”Este o instrucțiune foarte bine pusă la punct pentru copii cu dizabilități. Noi am venit cu propunerile noastre pe care le-am expediat Ministerului Educației. Sperăm că vom fi auziți. Noi vom veni și cu un demers aparte către Ministerul Educației în care cerem șă fie elaborată o procedură formală pentru ca părinții care deja fac homeschooling sau au ales învățământul la distanță, pentru ca să știe ce să facă pas cu pas pentru a evita momentele neplăcute prin care sunt nevoiți să treacă părinții în prezent. Sperăm să avem o colaborare productivă în acest sens”, a declarat președintele asociație Homeschooling Moldova, Diana Chicu, subliniind că își doresc ca toți copii să poată studia la distanță, ținând cont de realitățile din ziua de astăzi.
Mai mult, coordonatorul grupului de inițiativă ”Școala Familiei”, Oltea Boldureanu, a precizat că în cazul creării unui cadru legal bine gândit ar fi o oportunitate pentru copii care se află în localități mai izolate și chiar dacă sunt puțini ar putea forma mici grupuri în comunități în care unii părinți care au și o pregătire pedagogică, ar putea să se ocupe de acest proces fără ca să plece din localitate, astfel evitând anumite riscuri la care ar putea fi supuși copii în drum spre o instituție de circumscripție.
”Acest lucru ar fi o soluție și pentru localități un pic mai izolate. Un părinte sau doi care au studii pedagogice ar putea să constituie un grup în localitate și să lecții împreună”, a declarat Oltea Boldureanu.
Un alt aspect important scos în evidență este cel economic. Statul nu doar că nu va trebui să cheltuiască bani suplimentari, dar să ofere oportunitatea pentru o nouă piață a serviciilor care ar putea contribui chiar la bugetele autorităților publice locale.
”Ar fi și o direcție de creștere a economiei. Dacă ar apărea niște școli locale, cei plecați peste hotare ar putea să învețe aici, chair dacă se află în străinătate. Și ar putea aduce și niște bani în țară. Ar fi de menționat și acest aspect economic”, a mai precizat Oltea Boldureanu.
O altă formă de educație ține de învăţământul informal, care, deși nu se află în sfera de cuprindere a ISCED, totuși calificările obţinute prin învăţarea informală sunt luate în considerare atunci când se determină nivelurile de educaţie absolvite.
Învăţământul informal este definit ca reprezentând forma de învăţare intenţionată sau deliberată dar nu instituţionalizată. Prin urmare, acesta este mai puţin organizat şi structurat decâ învăţământul formal sau non-formal. Învăţământul informal poate include activităţi de învăţare care apar în cadrul familiei, la locul de muncă, în cadrul comunităţii locale şi în viaţa de zi cu zi, fiind auto-direcţionate sau direcţionate de familie sau societate.
Considerăm important să precizăm că, potrivit articolului 26 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, la care Moldova a aderat încă în anul 1990, părinții au dreptul de prioritate în alegerea felului de învățământ pentru copiii lor minori. Tot în acest articol este precizat că absolut toți au dreptul la educație. În același timp, Declarația stabilește că orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat.
În prezent, legislația dă doar o umbră de speranță că Executivul ”va examina practica învăţământului la domiciliu la solicitarea părinților sau a altor reprezentanţi legali ai copiilor și elevilor și va prezenta Parlamentului propuneri de modificare a prezentului cod în vederea oferirii dreptului la acest gen de instruire”. Părinții speră că acest lucru se va întâmpla în curând și în țara noastră, lucru care va fi întâmpinat cu bucurie de mulți părinți preocupați să le ofere copiilor lor o educație aleasă.
Mai jos puteți urmări integral conferința de presă:
