CHIȘINĂU, 13 dec – Sputnik. Președintele Parlamentului, Andrian Candu, și-a înăsprit în ultimul timp declarațiile legate de demiterea președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon. La baza acestor afirmații stă refuzul șefului statului de a promulga unele legi votate repetat de Parlament.
Analizând însă legislația națională, circumstanțele în care se fac aceste afirmații și opiniile unor experți, se pare că afirmațiile președintelui Parlamentului nu vor avea o transpunere în practică și vor rămâne doar la nivel de declarații și emoții.
Andrian Candu a anunțat în cadrul ultimei sale intervenții în fața presei că în Parlament deja se analizează dacă există circumstanțe legale ca șeful statului să fie demis.
”Direcția juridică a Parlamentului a pregătit o notă informativă adresată Comisiei juridice a Parlamentului cu toate procedurile care există și ce înseamnă în complexitatea sa procedura de demitere a președintelui țării”, a declarat Candu.
Totuși șeful Legislativului susține că nu trebuie să uităm că ne apropiem de un proces electoral: alegerile parlamentare, iar procedura de demitere a președintelui presupune organizarea unui referendum național, care nu poate fi organizat în cadrul alegerilor parlamentare.
”Din 24 decembrie până în 24 ianuarie va fi perioada preelectorală legală, iar din 25 ianuarie până în 24 februarie este deja campanie electorală. În toată această perioadă, juridic nu cred că noi putem să organizăm un referendum pentru demiterea președintelui, deoarece această procedură presupune două elemente: vot în Parlament și referendum național. Votul în Parlament noi am putea să-l facem, dar cum rămâne cu referendumul? Dacă nu le putem duce pe ambele la bun sfârșit, întrebarea este: de ce să începem acum?”, s-a întrebat democratul.
Suspendarea și demiterea președintelui, proces de lungă durată
Președintele Comisiei pentru constituționalitate și drepturile omului din cadrul Consiliului Societății Civile pe lângă președintele Republicii Moldova, Dumitru Pulbere, a declarat pentru Sputnik Moldova că în pofida faptului că Parlamentul țării a rămas cu competențe limitate, potrivit Constituției, forul legislativ are voie în această perioadă să inițieze procedura de demitere a șefului statului.
Mandatul actualului Parlament a expirat la 30 noiembrie 2018. Conform prevederilor Constituției, mandatul Parlamentului se prelungește până la întrunirea legală a noii componențe. În această perioadă, Parlamentul poate adopta legi ordinare, hotărâri, poate organiza audieri, consultări și efectua control parlamentar.
”Potrivit Constituției, Parlamentul poate iniția procedura de suspendare a președintelui țării printr-o hotărâre, nu prin lege. O condiție este ca această hotărâre să fie votată de 2/3 dintre deputați”, a declarat Pulbere.
Potrivit ex-președintelui Curții Constituționale, înainte de votul celor 2/3 dintre deputați există o anumită procedură care trebuie respectată.
”În primul rând, propunerea de suspendare poate fi iniţiată de cel puţin o treime din deputaţi şi se aduce neîntârziat la cunoştinţa preşedintelui Republicii Moldova. Preşedintele poate da Parlamentului şi Curţii Constituţionale explicaţii cu privire la faptele ce i se impută”, a explicat Pulbere.
Propunerea de suspendare se transmite Curții Constituționale, care trebuie să stabilească dacă într-adevăr președintele țării a încălcat Constituția.
”Dacă Curtea Constituțională dă curs adresării deputaților, în Parlament se creează o comisie, care pregătește procedura de vot. Propunerea de suspendare a președintelui țării trebuie să fie susținută de nu mai puțin de 2/3 dintre deputați”, a menționat Pulbere.
Ulterior, hotărârea Parlamentului trebuie trimisă, în cinci zile de la data votării, Comisiei Electorale Centrale. Potrivit legislației, CEC trebuie să organizeze în 30 de zile un referendum național la care să fie supus votului subiectul demiterii președintelui țării.
”Pentru demiterea președintelui trebuie să voteze un număr de alegători similar cu cel care l-a susținut la alegerile prezidențiale”, susține Pulbere.
Igor Dodon a câștigat turul doi al alegerilor prezidențiale din 2016 cu votul a 834 810 alegători.
Șanse minime ca al cincilea președinte să fie demis de popor
Consilierul în domeniul juridic şi relaţiilor instituţionale, reprezentant al Preşedintelui Republicii Moldova în relaţiile cu Parlamentul şi Guvernul, Maxim Lebedinschi, a declarat într-un comentariu pentru Sputnik Moldova că există șanse minime ca poporul să susțină ideea demiterii președintelui țării.
”Dacă existau șanse reale ca președinte Dodon să fie demis, atunci majoritatea iniția de mult timp această procedură. Nu este atât de simplu ca să aduni un număr atât de mare de voturi pentru a-l înlătura din funcție pe Igor Dodon”, a declarat Lebedinschi.
Demitere sau mai puține împuterniciri
În septembrie, Andrian Candu, care este și vicepreședinte în Partidul Democrat, nu excludea că după alegerile parlamentare de la începutul anului viitor, Legislativul ar putea iniția o nouă modificare a Constituției prin simplificarea împuternicirilor președintelui țării.
”Poate vom opta pentru simplificarea și mai mare a instituției prezidențiale, la fel cum este în multe țări parlamentare”, a declarat Candu.
Totul va fi clar după alegerile din februarie
Potrivit surselor Sputnik din Parlament, puțin probabil ca la ultima ședință din această sesiune, care va avea loc pe data de 14 decembrie, comisia juridică să vină cu un raport sau vreun proiect de hotărâre de Parlament în baza analizei informațiilor prezentate de Direcția juridică. Membrii comisiei încă nu au recepționat nota informativă și nu au discutat la acest subiect. Discuțiile ar putea reveni pe agendă doar după vacanța de iarnă a parlamentarilor.
Totuși și sesiunea de primăvară-vară va fi destul de scurtă, ținând cont că perioada campaniei electorale va începe în data de 25 ianuarie 2019, iar mai mulți deputați din actualul Parlament vor candida în circumscripțiile uninominale și cea națională.
În același timp, toate procedurile care se impun în procesul demiterii unui președinte de țară, conform Constituției Republicii Moldova, durează în timp. Situație care se va putea extinde și după alegerile parlamentare, 24 februarie 2019.
Noua configurație din Parlamentul de legislatura a XXI-a ar putea să fie în favoarea lui Igor Dodon, astfel că președintele nu va fi nevoit să mai treacă prin procedura de impeachment. Puține șanse sunt ca președintele țării să fie demis de popor în cadrul unui referendum național. Toate sondajele de opinie îl clasează pe Dodon în topul popularității printre politicienii din țară.
Dodon, reacție la decizia Curții Constituționale: Ce a declarat șeful statului>>>
De asemenea, nu trebuie neglijat nici faptul că imediat după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 în câteva luni în Moldova vor fi organizate alegerile locale generale. Un alt scrutin național care va necesita cheltuieli financiare și eforturi politice.
Președintele Republicii Moldova este ales în mod direct de către cetățeni pe un mandat de patru ani. Viitoarele alegeri prezidențiale în Moldova urmează să fie organizate în toamna anului 2020.
