Potrivit datinilor, în ajunul sărbătorii, tinerii fură porțile din gospodăriile în care sunt fete nemăritate. Deși tot mai puțină lume practică astfel de obiceiuri, în unele satele din Republica Moldova acestea continuă să fie respectate.
"Obiceiul este foarte frumos și străvechi. Flăcăii furau porțile gospodarilor care refuzau să le dea fata în căsătorie. Furând poarta, înlăturau simbolic acest impediment", a spus părintele Vadim Dimitrenco.
Noaptea Sfântului Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vrăji și farmece. Fetele măsoară nouă ceșcuțe cu apă pline și le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A doua zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeași ceșcuță, apa din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apa, fie și câteva picături, atunci vor avea noroc; dimpotrivă, dacă ultima ceșcuță va rămâne neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc și nu se vor mărita. În noaptea de Sfântul Andrei, ca să-și viziteze ursitul, fata își pune sub cap 41 de boabe de grâu și dacă visează că-i ia cineva grâul, se va mărita.
Părintele Vadim Dimitrenco spune că acestea sunt niște obiceiuri care s-au păstrat din vechime, dar care nu au nimic comun cu biserica și cu învățătura creștinească.
"În viață toate trebuie făcute cu măsură. Important fetele să nu exagereze când se mai joacă cu astfel de tradiții. Dacă depășesc măsura este păcat. Biserica este contra acestor practici, însă tradiția este frumoasă", a conchis părintele.
Autor: Cristina Baș
