Potrivit lui Dorel Nistor, cei care abandonează frecvent domiciliul sunt, în majoritatea cazurilor, copiii supuși violenței în familie, care locuiesc în familii unde se consumă abuziv băuturi alcoolice sau copii care sunt neglijați de părinți. Pe lângă aceștia, mai sunt copii care fug de acasă sau din centrele de plasament pentru că nu doresc să se supună sau nu sunt de acord cu regulile impuse în familie și chiar protestează împotriva unor norme sociale din comunitate.
"Copilul caută un loc unde să se refugieze și să se simtă în siguranță. Acesta se ascunde la prieteni, la rude sau în alte locuri unde crede că se simte în siguranță. Copiii se retrag încercând să cerșească de la părinți acea atenție sau motivație pentru ca ei să-și schimbe atitudinea și viziunea, să le îndrepte asupra necesităților lor. De multe ori, copiii nu conștientizează riscurile la care se expun abandonând domiciliul. Aceștia pot deveni ușor victimele sau unealta unor infracțiuni", a declarat Dorel Nistor, șeful Secției Siguranța Copiilor din cadrul Direcției Generale Securitate Publică a IGP.
În cele mai multe cazuri, cei mici aleg să plece de acasă de frica părinților sau, dimpotrivă, pentru a trage un semnal de alarmă în familie. Specialiștii atrag atenția că un copil nu va pleca niciodată de acasă fără vreun semn, fără să își exprime nemulțumirile și fără ca să îi amenințe verbal pe părinți. Adulții trebuie să urmărească reușita școlară a copilului, orice schimbări de comportament, precum nervozitate sau agresivitatea, precum și cercul de prieteni pe care îl are copilul.
Conform art.63, din Codul Contravențional al Republicii Moldova, neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către părinți sau de către persoanele care îi înlocuiesc a obligațiilor de întreținere, de educare și de instruire a copilului se sancționează cu amendă de la 6 la 15 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 15 la 25 de ore.
Totodată, prevederile Codului Penal stipulează că eschivarea cu reavoință a părinților de la exercitarea obligațiilor părintești, dacă aceasta a determinat plasamentul copilului în instituții rezidențiale sau servicii sociale de plasament, se pedepsește cu amendă în mărime de la 300 la 500 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 100 la 120 de ore.
Pe parcursul anului 2018 au fost întocmite peste două mii de procese verbale întocmite în conformitate cu art.63 CC și 23 de cauze penale în privința părinților care cu rea voință nu doresc să-și îndeplinească obligațiunile părintești.
Autor: Cristina Baș
