CHIȘINĂU, 10 oct – Sputnik. Proiectul de completare a Constituției Republicii Moldova cu prevederi ce stabilesc vectorul de integrare europeană ca obiectiv strategic de dezvoltare a țării va fi propus plenului Parlamentului pentru a fi supus votului. Comisia juridică, numiri și imunități a examinat și aprobat, în ședința de miercuri, raportul la inițiativa ce prevede includerea sintagmei ”integrare europeană” în Constituție. Potrivit deciziei Biroului permanent al Parlamentului, proiectul va fi examinat la ședințele Legislativului de săptămâna aceasta.
Potrivit proiectului, Legea Supremă a țării va fi completată cu un articol nou care stipulează că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă obiectivul strategic de dezvoltare a tării, iar procedura de aderare a Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene vor fi stabilite de Parlament prin lege organică.
Totodată, autorii au propus completarea preambulului Constituţiei cu o propoziţie nouă prin care se va scoate în evidenţă aspiraţiile de integrare europeană a ţării şi promovarea orientării Republicii Moldova spre spaţiul valoric democratic european.
Cine a propus introducerea sintagmei ”integrarea europeană” în Constituția Republicii Moldova
Intenția de a modifica Constituția Republicii Moldova prin introducerea sintagmei ”integrarea europeană, a venit toamna trecută din partea Partidului Democrat din Moldova. Liderul PD, Vladimir Plahotniuc, a anunțat la 12 septembrie 2017 intenția de a modifica Constituția țării prin introducerea în textul Legii Supreme a unei referințe care spune clar că orientarea strategică a Republicii Moldova este integrarea europeană.
Atunci Plahotniuc a precizat că această inițiativă pornește de la o decizie a Curții Constituționale din 9 octombrie 2014, prin care s-a constatat că orientarea spre spațiul valoric democratic european este un element definitoriu al identității constituționale a Republicii Moldova.
”Facem acest lucru, pentru că ne dorim ca toată lumea să înțeleagă clar că direcția pe care mergem este integrarea europeană, iar toate instituțiile statului să acționeze doar pe această direcție, indiferent de schimbările politice care au loc în viitor sau de interesele unor sau altor persoane”, a declarat liderul democraților.
Cum a apărut proiectul de lege de modificare a Constituției
În luna octombrie 2017, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o hotărâre cu privire la crearea unui grup de lucru care urma să elaboreze un proiect de lege cu privire la modificarea și completarea Constituției țării cu un nou articol privind orientarea Republicii Moldova la spațiul valoric democratic european, ca element definitoriu al identității constituționale a Republicii Moldova.
”Cu părere de rău, disputele politice și geopolitice ce țin de apartenența Republicii Moldova la spațiul valoric european aduc grave prejudicii atât de imagine cât și social-economice. Moldova este parte a Europei și acest fapt este incontestabil”, a declarat atunci președintele Parlamentului, Andrian Candu.
Potrivit lui Candu, ridicarea acestor principii la nivel constituțional este o obligație nu numai juridică, dar și morală.
Din grupul de lucru au făcut parte deputați din fracțiunile parlamentare, specialiști din cadrul Secretariatul Parlamentului, Cancelariei de Stat, experți constituționaliști și de politică externă. Nu și-au delegat reprezentanți în această comisie fracțiunile PSRM, PLDM, PL și PCRM.
Curtea Constituțională a dat undă verde proiectului de introducere în Legea Supremă a sintagmei ”integrarea europeană”
Proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea Constituției țării cu un nou articol privind orientarea Republicii Moldova la spațiul valoric democratic european, ca element definitoriu al identității constituționale a Republicii Moldova a fost trimis ulterior spre avizare Curții Constituționale.
La 11 decembrie 2017, Înalta Curte a decis că proiectul de modificare a Constituției care prevede în textul Legii Supreme integrarea europeană ca orientare strategică a Republicii Moldova poate fi adoptat de Parlament.
Potrivit Curții, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Constituției nu încalcă limitele revizuirii impuse de Legea Supremă. Magistrații au constatat că acest proiectul de lege pentru modificarea și completarea Constituției poate fi adoptat după cel puțin șase luni de la data prezentării inițiativei de modificare a Constituției.
Igor Dodon: Integrarea europeană este viziunea partidului de guvernare și nu poate fi impusă ca ideologie oficială a statului în Constituție
Președintele țării, Igor Dodon, susține că acest subiect trebuie să fie obiectul unui referendum național. Potrivit șefului statului, numai poporul este în drept să decidă în chestiuni atât de importante cum ar fi introducerea integrării europene ca normă în Constituție.
În opinia președintelui Republicii Moldova, integrarea europeană este viziunea partidului de guvernare și nu poate fi impusă ca ideologie oficială a statului în Constituție.
”Consider că modificarea Constituției prin introducerea punctului privind integrarea europeană este în detrimentul echilibrului din societate.Moldova azi este deja divizată între diferiți vectori geopolitici și între diferite concepte de dezvoltare a țării, dar aceste dispute trebuie rezolvate pe cale electorală, la alegeri sau prin referendum, unde poporul să decidă vectorul de integrare și dezvoltare”, a declarat Dodon.
Șeful statului a anunțat că nici fracțiunea socialiștilor din Parlament și nici el, ca președinte, nu vor susține și nu va semna inițiativa democraților de a introduce modificări în Constituția țării.
Politologul Valeriu Ostalep: În afară de cuvinte, această inițiativă nu înseamnă nimic
Directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice şi Securitate, Valeriu Ostalep, a declarat într-un interviu pentru Sputnik Moldova că textul Constituției Republicii Moldova prevede expres că nicio ideologie nu poate fi declarată ideologie de stat.
”În cazul dat, ar fi bine că deputații să ne spună în ce calitate va fi introdusă în textul Constituției ”integrarea europeană”? Dacă în calitate de ideologie, atunci este anticonstituțional. Dacă este în calitate de slogan general, atunci nu înțeleg care este sensul”, a declarat Ostalep.
Fostul viceministru al Afacerilor Externe, mai afirmă că prin introducerea în Constituție a sintagmei ”integrarea europeană” vor fi lezate interesele cetățenilor care nu susțin această idee.
”Dacă nu recunoaștem dreptul oamenilor de a avea o opinie, atunci trebuie să ne întrebăm ce fel de democrație avem”, a declarat pentru Sputnik Ostalep.
Cine va ridica mâna în Parlament pentru acest proiect constituțional
În Parlament deja a existat o tentativă de a vota proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea Constituției țării cu un nou articol privind orientarea Republicii Moldova la spațiul valoric democratic european, ca element definitoriu al identității constituționale a Republicii Moldova, dar inițiativa a suferit eșec. În procesul dezbaterilor a devenit clar că proiectul nu va acumula numărul necesar de voturi, adică 67, pentru modificarea Constituției.
Nici de această dată nu este clar dacă inițiativa democraților va fi susținută de 67 de deputați. Autorii proiectului, deputații PD, au 42 de voturi. Aceștia vor fi susținuți de cei 9 parlamentari din Grupul Popular European. În total sunt 51 de voturi. Cel mai probabil acest proiect va fi votat și de cei 6 neafiliați, ceea ce înseamnă 57 de voturi.
Nu este clar cum se vor comporta liberal-democrații, care sunt doar cinci la număr. Cei 9 liberali ai lui Mihai Ghimpu condiționează acest vot prin introducerea în Constituția țării a limbii române.
Deputații din fracțiunea PSRM, care sunt 24 la număr, au declarat tranșant că nu vor susține această modificare în Constituție. Cel mai probabil acest lucru îl vor face și cei șase comuniști.
Imaginea va deveni clară la ședința Parlamentului, când cu siguranță se vor desfășura dezbateri aprinse pe marginea proiectului de lege cu privire la modificarea și completarea Constituției țării cu un nou articol privind orientarea Republicii Moldova la spațiul valoric democratic european, ca element definitoriu al identității constituționale a Republicii Moldova.
