În contextul Zilei Internaționale a Alfabetizării, marcată anual pe 8 septembrie, jurnalista Cristina Bumbu-Dănuță a discutat în studioul Radio Sputnik Moldova cu Aliona Grati, omul care și-a dedicat întreaga sa viață domeniului cercetării.
Acum este doctor habilitat în filologie, conferențiar la Catedra de Istorie și Teorie Literară a Facultății de Filologie a Universității Pedagogice de Stat "Ion Creangă" și cercetător științific principal la Sectorul de teorie și metodologie literară a Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei. Aliona Grati a depus un efort susținut pe parcursul întregii vieți.
Recent a lansat cartea "Dicționar de Teorie Literară", un fel de alfabet pe care oamenii interesați de complexitate textelor literare, de interpretarea lor, ar trebui să-l cunoască.
Fără a sta mult pe gânduri, în cadrul aceluiași interviu, Aliona Grati a explicat când, în opinia ei, tinerii conștientizează că vor să-și dedice viața cercetării.
"Atunci când dorința de cunoaște, de a fi mai buni într-un domeniu sau altul, de a cerceta, devine o necesitate la fel ca necesitățile vitale, atunci putem vorbi de un început de carieră a omului de știință. Orice tânăr începe să devină cercetător atunci când se trezește și se culcă cu ideea de a avansa în cercetarea unui domeniu sau altul" spune Aliona Grati.
Tinerii se arată intersați de domeniul științei și cercetării la o vârstă nu foarte fragedă, de obicei, după absolvirea unei facultăți, atunci când susțin doctoratul. De ce interesul pentru cercetare nu este accentuat încă în școală, în gimnaziu?
Aliona Grati spune că "este nevoie ca în viață să întâlnești oamenii potriviți la timpul potrivit. Nu le putem cere copiilor să-și aleagă profesia încă de la grădiniță, dar îi putem orienta către o profesie sau alta explicându-le avantajele și dezavantajele. Rolul profesorilor, și nu doar, este de a le oferi tinerilor modele, să le dea posibilitate să cunoască avantajele domeniului cercetării, spre exemplu. Până nu mănânci carne, nu ai cum să-i știi gustul".
Atât timp cât la orele de chimie sau fizică, elevii fac doar teorie, nu au laboratoare bine dotate, iar lecțiile devin plictisitoare, este greu de crezut că acești tineri își vor dori să devină fizicieni sau chimiști. E trist, pentru că lumea cercetării în secolul XXI este captivantă și ar fi păcat ca tinerii noștri să nu o cunoască mai bine.
Autor: Cristina Bumbu-Dănuță
