BUCUREȘTI, 4 iul — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Am scris la începutul scandalului legat de "spioana" Karina Valerievna Țurcan, cetățeană a Rusiei și, vom vedea mai departe, (cât de) a României. Scriam atunci că sunt două chestiuni care nu au nicio logică. Aparent!…
Primo — România nu are nici cu ce și nici de ce să spioneze Rusia; nu avem mijloacele necesare și, în privința motivului, domeniul energetic, aproape nimic din acest domeniu nu mai e românesc. În schimb, aproape totul e american — iar spionajul este un domeniu predilect al "partenerilor" noștri. Ca al oricărei mari puteri, de altfel.
Secundo — Rusia nu avea niciun motiv de rațiune procedurală normală de a mediatiza un scandal de spionaj, mai ales externalizându-l către un jucător minor, cvesi-inexestitent, așa cum e, din păcate, România.
Ei bine, la aceste chestiuni, care nu se încadrează în logica experienței din domeniile în cauză, s-au mai adăugat și altele, mai recente.
Un ministru împins de la spate
Săptămâna trecută, Karina Țurcan a început să dea declarații din arest, apoi să se și pozeze, mai ceva decât dacă ar fi fost în hol la Parlamentul României! Oare SUA, de exemplu, i-ar fi permis unei persoane acuzate de "spionaj" să dialogheze cu presa?
Apoi, m-a mirat atitudinea ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu: fără să-l întrebe nimeni insistent, Teodor Meleșcanu s-a băgat în seamă pe acest subiect, afirmând că respectiva e (și) româncă! (Asupra acestui aspect foarte interesant — și care cred că e cheia problemei — voi reveni imediat).
La ora respectivă, Meleșcanu nu avea nicio adresă oficială din partea Rusiei — nici măcar o confirmare. Ah, și nici măcar o solicitare din partea Karinei sau a cuiva din partea ei. Și, cu toate astea, Meleșcanu a deschis subiectul în fața presei, afirmând chiar că România e gata să-i acorde Karinei… sprijin consular!
Mai mult, Meleșcanu nici nu făcuse o verificare (certă) asupra statutului persoanei în cauză — "se pare că are mai multe cetățenii, printre care și cea românească". Această incertitudine nu are ce căuta în gura unui ministru de Externe, mai ales atît de experimentat dar mai ales… atât de fost director al SIE. Și om care cunoaște bine Rusia și seriozitatea operațiunilor sale internaționale.
Practic, Meleșcanu s-a comportat ca un om împins de la spate — "ieși și transmite un mesaj". Sau, mai grav, ministrul de Externe parcă recunoaște nonșalant că e "a noastră" — nu referitor la originea etnică, ci la "activitate". Așa să fie?
Cetățenia Karinei Țurcan — o scăpare… sau cheia "afacerii"?
După cum spuneam, cheia problemei mi se pare a fi cetățenia Karinei. Se spune așa: născută în Moldova, a obținut cetățenia rusă în 2016 când a renunțat la cetățenia moldoveană, prin decret semnat de președintele Timofti.
Într-adevăr, în Legea federală din 31.05.2002 N 62-FZ „Cu privire la cetățenia Federației Ruse", la Articolul 13. (Admiterea la cetățenia Federației Ruse în procedura generală) se specifică:
Paragraf 1. Cetățenii străini și apatrizii care au împlinit vârsta de optsprezece ani și care au capacitate juridică, pot aplica pentru admiterea la cetățenia Federației Ruse în conformitate cu procedura generală, cu următoarele condiții:
Alineat a) reședința pe teritoriul Federației Ruse de la data obținerii unui permis de ședere până la data cererii de cetățenia Federației Ruse timp de cinci ani continuu, (cu o serie de excepții prin care perioada poate fi redusă).
Alineat d) a solicitat organismului autorizat al statului străin cererile de renunțare la celeilalte cetățenii. Nu este necesară renunțarea la o altă cetățenie dacă acest lucru este prevăzut de un tratat internațional al Federației Ruse (cu țara respectivă) sau dacă renunțarea la altă cetățenie este imposibilă din motive care nu sunt la latitudinea persoanei.
Am restrâns textul, pentru că interesant este ultimul paragraf. Între România și Rusia nu există un tratat de dublă cetățenie, deci Karina trebuia să renunțe la cetățenia română. Sau, cel puțin, să prezinte autorităților federale solicitarea depusă (înregistrată) de renunțare la cetățenia țării respective. Evident, depusă la autoritățile în drept ale țării respective.
După câteva zile de așteptare, am obținut de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie un răspuns: "În urma consultării bazei de date a Autorității Naționale pentru Cetățenie, vă informăm că aceasta a redobândit cetățenia română în data de 02.04.2014".
Nu asta întrebase, ci dacă mai are actualmente cetățenia română. Iar la insistențele mele, răspunsul a venit: "Nu a depus până la data prezentei dosar de renunțare la cetățenia română".
Ei bine, asta complică mult lucrurile! În practică, în Rusia unii fac o "șmecherie" — se depune solicitarea de renunțare în țara respectivă și este prezentată autorităților ruse — iar după obținerea cetățeniei ruse este retrasă cererea din țara în cauză, păstrându-se astfel și cetățenia cealaltă.
Dar, în cazul Karinei, conform autorităților române, solicitarea de renunțare nici măcar NU a fost depusă! Deci, Karina NU avea cum să obțină cetățenia rusă! Și, totuși, o are!
Spionaj — motive și mijloace
Așa zisa "urmărire" a Karinei Țurcan a început acum un an și jumătate, după ce era clar că scandalul turbinelor Siemens va izbucni. Pe scurt, pe fondul embargo-ului de după revenirea Crimeei în Rusia, niște turbine fabricate de concernul german au fost trimise în Crimeea, partenerul german făcând ulterior un mare scandal — și mai ales fiind implicat într-un mare scandal. Interveniseră americanii.
Rostec, importatorul turbinelor, a fost și este partener al grupului Inter Rao, unde Karina Țurcan era director, în multe proiecte uriașe.
Aparent deci, plasarea unei spioane la vârful acelei structuri era o țintă firească pentru concurența din domeniul energiei, deci pentru SUA. Și sigur, Karina Țurcan, care a lucrat pentru Centrul pentru Reforme în Dreptul Comercial al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională — USAID era potrivită. USAID e o componentă e sistemului politic și civic creat de CIA.
O observație jurnalistică: spioana apare odată cu Legea Offshore
Hai să bifăm încă o (co)incidență: frenezia cu care se dorește nominalizarea la SIE, în contextul în care tot acum americanii urmăresc o altă chestiune vitală în domeniul energetic: legea Offshore. O cer Klemm și Iohannis, iar adjunctul Secretarului de stat, Wess Mitchell, a venit special pentru asta! Ce povești cu citate din clasici?! Glumiți?! "Noul Victoria Nuland" a venit cu un scop clar și material!
Ei, și chiar acum, ce să vezi, rușii au expus-o pe Țurcan, au "externalizat-o" către România, o "lasă" să dea "declarații" — iar ministrul nostru de Externe sare ca din pușcă… De ce? Repet, poate pentru că i s-a spus să "Do something!"?…
Sau poate pentru că atunci când isteața moldoveancă plasată pe orbita înaltă a sistemului energetic rusesc a obținut (redobândit, cum se spune celor de la sud de Nistru) cetățenia română, Meleșcanu era șeful SIE? Sau pentru că eternul adjunct și interimar de la SIE, generalul Silviu Predoiu — în funcție și la "accidentul" Gabriel Grecu de la Moscova, de exemplu — a făcut-o lată din nou?
Sau poate pentru că declarațiile Karinei Țurcan ar putea demonstra Uniunii Europene (sau numai unor țări importante), de exemplu, cum și ce face România (Doamne ferește!) — țară membră, dar aflată sub controlul total al "partenerului strategic"?
Adică, tot ca "de exemplu", concernele rusești din energie duc tratative de miliarde cu diverse firme și țări din UE, iar americanii vor să știe (în special după aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei) care sunt firmele acelea europene, ce oferă ele și diverse alte chestii… Iar România face serviciile — adică e mâna murdară! Ipoteză jurnalistică, desigur și același "Doamne ferește!"…
Iar în legătură cu legea Offshore?… Repet cifrele: aproape 400 miliarde de metri cubi de gaz, echivalentul consumului României până în 2050. Exploatare și profit pentru România? Sigur că da!… Mâine, după joia de apoi! Totul e al străinilor!
O întrebare reflex: care este interesul Rusiei? Și care este mesajul?
Nu dorește Rusia legea Offshore din România? Dorește Rusia binele României? Hai să fim cinstiți, nu "strategici": toată lumea dorește binele propriu! Dar, cu siguranță, Rusia nu e mulțumită cu o Românie ultra-controlată și exploatată de imperialismul expansionist, agresiv și neocolonialist al Deep State-ului din SUA. Vrea Rusia să mențină un control al vânzării și exploatării de gaze în zona asta europeană? Probabil că da. Ar fi în logica unei superputeri… Dar am impresia că e și o dorință europeană convergentă cu cele două idei de mai sus.
Și tot logic se pune întrebarea dacă ne este bine să fim controlați și exploatați! Adică slugă. Da, știu răspunsul lui Iohannis: "Decât slugă la ruși, mai bine la americani". Mda, dar e o problemă de dialectică istorică: când eram sub turci, chiar dacă prin jur erau ruși sau austrieci, nu era logic să folosim opționalul — eram slugă la turci, punct! Acum pentru Iohannis nu mai sunt turci, sunt americani, adică tot stăpâni cu slugi.
Însă, la un moment dat din istorie, românii au decis să nu mai fie sub nimeni, mai precis să nu mai fie slugi. Iar asta face parte din dialectica istorică pe care vor să ne-o scoată din cap — fiindcă "e comunistă"!
"Ieșiți de sub controlul total, fiindcă uite ce fac sub acoperirea (sau cu mâna) voastră! Uitați în ce vă bagă!" Acesta să fie mesajul rușilor? Eu așa cred. Și asta e și concluzia mea de jurnalist cu privire la "afacerea spioana" Țurcan. Karina Vasilievna.
P.S. Îmi vine să-i întreb, mai în glumă, mai în serios, pe frații români cu "atribuții": sunteți siguri că femeia pe care o aveți voi în baza de date e aceeași cu cea… care credeți că ar fi? Știu, pare absurd, dar trăim în "Absurdistan" și ce-ați zice dacă se va descoperi că persoana din „baza de date" nu e aceeași cu cea pe care ați înregistrat-o — și care, chipurile, și-a "redobândit" cetățenia? Doar o altă provocare jurnalistică…
