CHIȘINĂU, 9 apr — Sputnik. Experții în meteorologie afirmă că în acest an am putea să nu avem vară, în accepția obișnuită a cuvântului. Autorii acestor prognoze apocaliptice fac o paralelă cu anul 1816¸ atunci când în Europa a fost deosebit de frig, iar nordul continentului a fost acoperit chiar de zăpadă.
Astfel, temperaturile medii la nivel global au fost cu 0,4 — 0,7 grade mai mici decât cele normale, potrivit descoperă.ro.
Oamenii de știință consideră că acea anomalie ar fi fost provocată de efectele cumulate a cel puţin doi factori: un minim istoric al activităţii solare, la care s-a adăugat efectul de iarnă vulcanică provocat de o serie de erupţii care avuseseră loc în anul precedent, 1815, culminând cu erupţia vulcanului indonezian Tambora, cea mai puternică înregistrată vreodată în cursul istoriei.
În toată emisfera nordică a planetei, acolo unde norul de cenuşă, ajuns în primăvara şi vara anului 1816, a produs o modificare drastică a climei estivale. Potrivit specialiștilor, în partea estică a Statelor Unite ale Americii, în regiunea de răsărit a Canadei şi în vestul Europei, vara a fost doar în calendar. Pentru că, în realitate, îngheţuri neaşteptate din lunile mai şi iunie 1816 au distrus cea mai mare parte a culturilor agricole. La începutul lunii iunie, a nins în statele americane New York şi Maine, iar în oraşul canadian Quebec stratul de zăpadă a ajuns la 30 cm.
În iulie şi august, americanii puteau vedea gheaţă pe suprafaţa râurilor şi a lacurilor. Şi mai înfricoşătoare erau schimbările bruşte ale vremii: în câteva ore, temperatura creştea până la valorile normale ori le depăşea, ajungând la 35 grade, pentru ca, în alte cîteva ore, să ajungă la punctul de îngheţ, mai notează sursa.
Recoltele au fost compromise pe o mare parte a suprafeţelor plantate. Preţurile cerealelor au urcat dramatic; oamenii au început să sufere de malnutriţie, şi-au făcut apariţia epidemiile, iar mortalitatea a crescut. În Marea Britanie, sute de familii de ţărani din regiunile cele mai greu lovite au pornit în pribegie, cerşind. În Germania şi Elveţia, în Marea Britanie şi Franţa, oamenii disperaţi de foame se răsculau, incendiau, jefuiau depozitele de grâne. A fost cea mai cumplită foamete a secolului al XIX-lea.
Ceea ce făcea situaţia şi mai groaznică era faptul că, la vremea respectivă, nu se cunoştea cauza acestui dezastru.
Există oare astăzi factori ce ar putea duce la repetarea fenomenului în vara lui 2018? Unii sunt de părere că anumite schimbări ar putea fi provocate inclusiv de experimentele nucleare. Totuși, ar trebui să ținem cont de faptul că, și în anul trecut, au fost vehiculate astfel de pronosticuri care însă nu sa-u adeverit. Ceea ce ne inspiră o bună doză de optimism.
