BUCUREŞTI, 23 mart — Sputnik, Doina Crainic. Românii care sunt plecaţi la muncă în Germania trebuie să ştie care sunt drepturile lor în această țară. Iată aspectele de care trebuie să ţină cont, potrivit businessinsider.de:
Aveți dreptul la un contract de muncă scris
Atunci când apar diferențe de viziuni între dvs. și șef în timpul relației de muncă, intervin probleme dacă nu există un contract de muncă scris. De exemplu, întrucât aveți dreptul la o plată pentru muncă suplimentară, la concediu plătit sau la alte beneficii, dacă angajamentul a fost făcut numai pe cale orală, veți avea dificultăți în a demonstra angajamentul luat.
Legea privind probele impune ca fiecare angajator să înmâneze angajatului o copie semnată a documentului în care să fie menţionaţi termenii esențiali ai contractului, cel târziu la o lună de la începerea activității.
Documentul trebuie să clarifice următoarele puncte: cine este angajatorul dvs., care este salariul și durata contractului de muncă, recomandă Thomas Faulstroh, judecător la Tribunalul Muncii din Ludwigshafen am Rhein. Alte puncte importante sunt locul unde se desfăşoară munca, descrierea activității, timpul de lucru, durata concediului, perioadele de notificare și trimiteri la convențiile colective existente și la acordurile de întreprindere.
Şi lucrătorii cu normă redusă au dreptul la concediu plătit și la salariu în caz de boală
Lucrați pentru a vă finanța studiile sau aveți un loc de muncă cu normă parţială, de 450 de euro? Faptul că prestaţi o muncă cu program redus nu înseamnă că angajatorul nu trebuie să vă plătească concediile sau zilele de boală.
Fiecare lucrător are dreptul la concediu plătit. „Locurile de muncă part-time sunt o chestiune de securitate socială. În altă privinţă însă, constituie o relație de muncă ca oricare alta. Chiar și cei care lucrează doar trei ore pe zi, au, desigur, dreptul să le fie plătite aceste trei ore, inclusiv concediul sau perioada de boală", subliniază Thomas Faulstroh.
Nu trebuie să îndepliniți sarcini sub nivelul salariului
Multe companii nu oferă o descriere exactă a postului ocupat, cu toate detaliile despre sarcinile care trebuie îndeplinite. Angajatorul poate să introducă sau să retragă anumite sarcini. Cu toate acestea, angajatorul nu are voie să ceară angajatului să îndeplinească sarcini specifice unei slujbe mai prost plătite, mai precizează Thomas Faulstroh. Avocatul Jens Pfanne recomandă menţionarea în mod cât mai precis a sarcinilor angajatului în contractul de muncă. Astfel, în caz de conflict, trebuie doar discutată problema.
Sarcinile care depășesc contractul nu trebuie acceptate fără reclamaţie
În cazul în care șeful dvs. vă solicită servicii care depășesc sarcinile specificate în contract, angajatorului trebuie să i se amintească despre reglementările privind protecția muncii, potrivit lui Jens Pfanne, expert în dreptul muncii. De exemplu, situaţia în care programul de lucru este extins în mod excepțional la 10 ore pe zi. „Totuşi, într-un astfel de caz, într-o perioadă de 6 luni, 8 ore în medie nu pot fi depășite", precizează Pfanne.
În plus, fiecare angajat are dreptul la o perioadă legală de odihnă de cel puțin 11 ore până la următoarea misiune de lucru. Această regulă se aplică și în cazul în care contractul de muncă prevede un anumit număr de ore suplimentare. „Prin urmare, depinde de fiecare caz individual dacă solicitarea angajatorului este justificată", spune Pfanne.
În practică, este dificil ca angajatul să se apere în caz că i se solicită un volum prea mare de muncă, recunoaște avocatul muncii. El îi sfătuiește pe cei afectați să discute problema în cadrul consiliului de întreprindere sau să contacteze experții juridici ai sindicatelor.
În discuţiile cu personalul, șeful poate discuta doar despre relația de angajare
Dacă angajatorul vă solicită să mergeţi la un interviu personal, există două condiţii pentru aceasta: trebuie să existe un motiv factual pentru această solicitare, iar acesta trebuie să vorbească doar despre conținutul relațiilor de muncă existente.
Acestea includ, de exemplu, programul de lucru, locul unde se desfăşoară munca, activitatea, remuneraţia, ordinea și comportamentul la locul de muncă.
În consecință, nu există obligația de a participa la interviul personal „dacă angajatorul dorește să vorbească despre altceva — în special despre o schimbare a contractului existent sau chiar despre încetarea acestuia", potrivit lui Thomas Faulstroh, care se referă la o decizie al Curții Federale a Muncii.
De asemenea, nu trebuie să semnați nimic. „Ca salariat, trebuie să folosiţi pixul în timpul unei relații de muncă o singură dată: la încheierea contractului de muncă", spune Faulstroh.
Totodată, angajatul nu vă poate chema la un interviu personal în timpul liber sau în perioada de boală. Trebuie să mai ştiţi că, deoarece nu toate interviurile personale sunt obligatorii, aveţi dreptul să cunoaşteţi în prealabil despre ce anume dorește angajatorul să vorbească cu dvs.
Dacă primiţi un avertisment, aveţi dreptul de a răspunde
Dacă primiţi un avertisment, indiferent de motiv, aveţi dreptul de a vă prezenta punctul de vedere.
„Există o mulțime de proceduri prin care angajații se pot apăra împotriva avertismentelor. În acest caz, un proces în instanţă este al doilea mod prin care puteţi face acest lucru", spune Thomas Faulstroh. În calitate de angajat, aveți dreptul de a răspunde, iar răspunsul trebuie apoi adăugat la dosarul personal.
Deoarece un avertisment nu are, de obicei, consecințe imediate, lucrurile pot reintra în normal. Pe de altă parte, un litigiu judiciar aduce, de obicei, mult stres angajatului, adaugă Faulstroh.
Şi în cazul încetării perioadei de probă există reguli ale jocului
Angajatorii trebuie să respecte anumite reguli ale jocului când renunță la dvs. în timpul perioadei de probă. Încetarea nu poate fi imorală şi nu trebuie să încalce normele referitoare la interzicerea practicilor. Aceasta ar fi situaţia, de exemplu, dacă primiți o notificare de încetare deoarece ați solicitat plata salariului minim. De asemenea, demiterea nu trebuie să încalce Legea generală privind principiul egalităţii de tratament. Nu puteţi fi destituit din cauza vârstei sau pentru că sunteți gravidă. „Dacă un astfel de motiv este menționat, rezilierea este contestabilă", potrivit avocatului Jens Pfanne.
Angajatorul nu vă poate spiona pe rețelele de socializare
Căutarea de către angajator de date în rețelele de socializare precum Facebook, Google+ sau Twitter este inadmisibilă, potrivit expertului în protecţia datelor Christian Storr. Căutările pe Internet nu trebuie să depășească limita întrebările din interviurile de angajare. De exemplu, nu vi se poate cere să precizaţi hobby-uri în interviu sau cum vă petreceţi timpul liber.
Există o singură excepție: dacă există indicii că un angajat cu postări negative încalcă obligațiile sale de loialitate. Pentru că una din îndatoririle sale este „de a se abține de la declarații defăimătoare sau chiar false despre angajator în public", precizează Storr.
Un ultim sfat
Dacă vi se pare că anumite lucruri nu sunt în regulă, trebuie să încercați să discutaţi deschis cu șeful dvs., să prezentaţi situaţia la consiliul de întreprindere sau responsabilului cu protecția datelor din compania dvs. Însă, dacă aceste instituții nu există în compania dvs., apelaţi la sindicatul respectiv (dacă sunteți membru în acesta) sau la un avocat specializat competent care vă va ajuta.
