Sputnik Moldova: În ultimul timp în mass-media apar tot mai multe informații cu privire la faptul că gazele eliminate de către automobile, mai ales de cele cu motoare diesel, sunt cu mult mai nocive și mai periculoase decât se credea până acum. În opinia Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), gazele și particulele solide reprezintă cauza principală a îmbolnăvirilor de cancer și alte maladii periculoase pentru viață. Cum credeți, cât de veridică este informația respectivă?
Serghei Solomonov: Pentru a ne da seama de acest lucru, nu este nevoie neapărat să citești presa. Pur și simplu, urcați într-o dimineață devreme pe una din colinele Capitalei și priviți de la înălțime ce se întâmplă în jur. De exemplu, în albia râului Bâc. Cu părere de rău, smogul format din gazele de eșapament aruncate în atmosferă de transportului auto a devenit pentru noi o realitate dură.
- Smog? În Chișinău? Ce consideră că smog există doar în Londra sau în alte megapolisuri…
— Dar se întâmplă exact invers. Savanții (însă nu ai noștri) deja de 15 ani studiază activ schimbările situației ecologice provocate de poluarea provenită de la traficul auto. S-a constatat că în orașele mari — Londra, Paris, Stockholm, Moscova — concentrația de substanțe nocive în atmosferă se reduce anual cu 10%.
Ceea ce nu se poate spune despre Chișinău. Numai în ultimii 16 ani parcul de automobile din Moldova s-a mărit cu 375 de mii de mașini, majoritatea fiind mai vechi de 7 — 10 ani la care s-au mai adăugat altele și mai vechi, rămase drept moștenire din perioada sovietică. Iar în acest răstimp drumurile sunt aceleași, nu s-au lărgit. Ambuteiajele și blocările mijloacelor de transport reprezintă una din cauzele principale ale înrăutățirii situației ecologice în orașul nostru.
- De ce, pentru că în ambuteiaje mașinile se deplasează încet?
— Anume despre asta-i și vorba. Când un motor diesel care are vreo douăzeci de ani stă în ambuteiaj sau la semafor, el este mult mai toxic decât dacă s-ar deplasa cu o viteză de 50 — 60 km/oră. Când automobilele staționează, mai ales cele vechi, țeava lor de eșapament elimină cu mult mai multe substanțe toxice. Și nu doar gaze, ci și particule solide. Totodată, nu uitați și de particulele de combustibil nears.
- Să revenim la tema influențării gazelor de eșapament asupra apariției cancerului și a altor boli incurabile: Ce părere aveți despre această informație?
— Nu aș dori să speculez pe tema sănătății. Ar trebui mai întâi de efectuat studii speciale și de comparat datele obținute cu situația care era pe drumurile noastre cu 15 — 20 de ani în urmă. Abia după aceea s-ar putea trage anumite concluzii.
Gazele de eșapament reprezintă un pericol nu doar pentru că sunt principala cauză a apariției unei maladii grave; un mediu poluat accelerează evoluția bolilor deja existente. De exemplu, aflarea îndelungată sub acțiunea gazelor de eșapament sporește cu 15% riscul de infarct.
- Se consideră că în cazul dat cel mai periculos este bioxidul de carbon. Nu este prea clar din ce cauză. Doar bioxidul de carbon este eliminat chiar și când, pur și simplu, respirăm.
— Într-adevăr, în lume se elimină foarte mult bioxid de carbon. Însă de obicei acesta este de origine naturală. De exemplu, cel format la erupția vulcanilor. Mai înainte nivelul bioxidului de carbon era reglat de păduri și oceane. Acum însă multe lucruri s-au schimbat.
Pădurile sunt tăiate pe-un capăt, iar parcul auto crește necontenit. Potrivit calculelor OMS, până în anul 2050 numărul automobilelor va crește încă de trei ori. Mai ales pe seama țărilor în curs de dezvoltare. De aceea, în privința bioxidului de carbon din gazele de eșapament, cel mai mare pericol o prezintă nivelul critic al concentrației. Mai cu seamă în astfel de orașe cum este Chișinăul.
Dacă însă vorbim nu de ecologie în general, ci de influența gazelor nocive asupra sănătății omului, bioxidul de carbon nu este cel mai periculos gaz. Mul mai periculos este bioxidul de azot din atmosferă — NO2.
Totodată, savanții au început recent să identifice așa-numitele hidrocarburi aromate care sunt extrem de cancerigene. Deocamdată, acestea nu sunt studiate suficient, însă deja se cunoaște că benzpirenul are un efect mutagen ireversibil asupra celulelor ADN umane. Ceea ce, la rândul său, duce la apariția cancerului.
- Cum ați formula principala problemă ecologică a Moldovei?
— Cea mai mare problemă, în opinia mea, este vidul informațional în care se află societatea moldovenească. Noi nu cunoaștem absolut nimic despre pericolul gazelor de eșapament. Nimeni nu monitorizează situația, nu efectuează studii și nu bate alarma. Mai mult ca atât: o parte considerabilă a societății noastre nici nu vrea să știe nimic despre acest lucru.
O altă problemă care decurge din prima: lipsa unei baze legislative normative care să limiteze aducerea în țară și exploatarea automobilelor vechi. Imaginați-vă că în Moldova nu funcționează nici un fel de normative „EURO" care să determine concentrațiile-limită ale substanțelor nocive din gazele de eșapament. Deși, de exemplu, în Rusia și Ucraina (nu mai zic de Europa de Vest), deja de mai bine de patru ani sunt în vigoare normativele „EURO-5". La acest capitol, Moldova se conduce de o lege care datează din 1997.
- Dar ce ne dau aceste normative ale noxelor? La ce bun să introducem „EURO-5", „EURO-6"?
— Ar fi bine ca noi să introducem măcar „EURO-2"! Acest normativ adoptat de Uniunea Europeană încă în anul 1996 impune o limită a emisiilor oxidului de carbon până la un nivel de 2,2 g la 1 kilometru. La acel moment, oxizii de azot încă nu erau stabiliți. Pentru comparație: ultimul standard „EURO-6" prevede limite mai severe. Pentru oxidul de carbon — cel mult 1 gr la 1 kilometri; pentru oxizii de azot — cel mult 0,06 gr la 1 kilometru. Producătorii de automobile trebuie să țină cont de aceste restricții, dacă doresc să-și exporte mașinile în țările în care sunt aprobate standardele „EURO".
Pentru a înțelege diferența, iată un exemplu: nu demult au fost măsurate emisiile din țeava de eșapament a clasicului „VAZ 2109". În cazul în care catalizatorul este defectat sau lipsește, acest automobil aruncă în atmosferă 5,83 gr de oxid de carbon și peste 2 gr de oxizi de azot. De 5 ori și ceva mai mult decât este admis!
- Reiese că proprietarului i se poate interzice să se folosească de mașină, dacă aceasta elimină o cantitate de substanțe toxice mai mare decât prevăd normativele?
— Ba deloc. Normativele „EURO" se referă doar la prima intrare în țară a automobilelor: fără ele nu poți trece granița. Cât privește mașinile care deja se află pe teritoriul țării, starea lor ecologică este reglementată exclusiv în baza inspecției tehnice anuale. Deocamdată, însă, și la acest capitol în Moldova nu sunt toate în regulă.
- Considerați că inspecția tehnică constituie una dintre probleme?
— Inspecția tehnică este o problemă, deoarece efectuarea ei în țara noastră nu prezintă nici o problemă. Chiar și pentru mașinile foarte vechi și care scot un fum îngrozitor.
Ca de obicei, în loc de un organ de control, a fost creată o schemă coruptă. De exemplu, s-ar putea să vi se spună să faceți cale întoarsă (citește: după bani), dacă mașina Dvs. are un mâner defectat sau dacă vă lipsește stingătorul. Însă, ca instrument de combatere a emisiilor de substanțe nocive în atmosferă, inspecția tehnică este la momentul dat absolut inutilă.
- Ce ar trebui de întreprins pentru a corecta această situație?
— Atunci când am creat proiectul „ECOMOBIL.MD" nu intenționam să ne limităm doar la „povești" frumoase despre electromobile, hibrizi sau tehnologii noi în domeniul constructoare de mașini.
Primul lucru pe care ni l-am propus ca să-l realizăm este să efectuăm permanent propria noastră monitorizare a nivelului de poluare a aerului pe străzile din Chișinău. Care dintre ele sunt cele mai poluate? Depinde oare concentrația emisiilor de gaze de intensitatea traficului? Următorul pas este elaborarea unei strategii detaliate privind dezvoltarea transportului ecologic în Moldova. Este ceva nou, însă trebuie să începem de pe acum. În caz contrar, am putea doar visa că vom avea copii sănătoși.
Partenerul proiectului ECOmobil. MD
