CHIȘINĂU, 12 dec — Sputnik, Cezar Salagor. În fiecare an, pe 13 decembrie, creștinii ortodocși din țara noastră îl cinstesc pe Sfântul Andrei cel Întâi Chemat cel care a adus Creştinismul în părţile noastre. El s-a născut în Betsaida Galileia, localitate situată pe țărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Țării Sfinte. Din Sfânta Scriptură aflăm că era fratele lui Simon Petru. Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor.
Sfântul Apostol Andrei vs. Sântantrei
Deși poporul nostru s-a născut creștin și chiar Sfântul Apostol Andrei este cel care a propovăduit în zona Dobrogei de astăzi, totuși încă mulți sunt cei, chiar și din rândul creștinilor, care în loc să-l cinstească pe Sfântul Apostol, continuă să răspândească obiceiurile păgâne, străine de învățătura Ortodoxă și de Sfânta Tradiție. Din păcate, mass-media mainstream, în goana după accesări, contribuie substanțial la cultivarea acestor superstiții.
Considerăm că este important ca fiecare creștin să conștientizeze că în perioada Postului Nașterii Domnului în care ne aflăm, nu poți practica vrăjitoria, nici chiar în glumă, pentru că ”nimeni nu poate sluji la doi stăpâni”. (Matei 6:24)
Aceste obiceiuri sunt o reminiscență a religiei precreștine din acest spațiu, iar în panteonul geto-dacic a existat zeitatea Sântandrei. Sfântul Apostol Andrei a preluat numele și data de celebrare a sărbătorii. Apostolul, propovăduind în aceste meleaguri, a reușit să câștige respectul băștinașilor de vreme ce ziua lui de celebrare a înlocuit o importantă divinitate precreștină, personificare a lupului.
Numele zeului uzurpat s-a pierdut. Noaptea de Sântandrei (12 — 13 decembrie) și ciclul de înnoire a timpului, care se suprapun peste perioada calendaristică a Dionisiacelor Câmpenești și cu fermentarea vinului în butoaie la popoarele tracice, păstrează numeroase urme precreștine.
Superstiții și obiceiuri păgâne
În noaptea de Sântandrei, erau organizate petreceri de pomină ale tinerilor, asemănătoare cu Revelionul. Pentru a fi feriți de acțiunea malefică a moroilor și strigoilor, tinerii camuflau și ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele și ușile casei unde se desfășura petrecerea înainte de lăsatul serii. Petrecerea se numea Noaptea Strigoilor, timp când strigoii vii (oamenii care se nasc cu coadă — o vertebra în plus, din legături incestuoase etc.) își părăsesc trupurile fără știrea lor, iar strigoii morți ies din sicrie, morminte și cimitire pentru a provoca suferințe oamenilor, pocesc și sug sângele celor vii, leagă sau iau puterea bărbaților, strică taurii, fură sporul vitelor, se joacă cu lupii și ursii. În acest timp, petrecerea tinerilor în vatra satului, numită și Păzitul Usturoiului, era în toi.
Fetele aduceau câte trei căpățâni de usturoi, le puneau laolaltă într-o covată pentru a fi păzite de o bătrână la lumina lumânării. Complet izolați de lumea din afară, stăpânita de forțele malefice, tinerii se distrau, cântau, jucau, beau, adesea peste măsură, mâncau, glumeau, ca la un adevarat revelion. Subliniem că această izbucnire de bucurie se desfășura în chiar postul Nașterii Domnului (Postul Crăciunului). Dimineața, pe lumina zilei, tinerii ieșeau în curtea casei unde covata cu usturoi era jucată în mijlocul horei de un flăcău. Se împărțea usturoiul și, în mare veselie, se întorceau pe la casele lor. Începea un nou an. Usturoiul privegheat se păstra ca ceva sfânt, la icoana, și se folosea peste an ca leac pentru vindecarea bolilor, pentru prinderea farmecelor și descântecelor.
Ce nu trebuie să faci în nici un caz în această zi
De sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, creștinii trebuie să meargă la Sfânta Liturghie și să-l Roage pe Sfântul Apostol să mijlocească la Domnul pentru întărirea credinței pentru ca să-L putem mărturisi pe Hristos, așa cum a făcut Apostolul. În această zi Biserică Ortodoxă oprește cu strășnicie practicarea vrăjitoriei, care este considerată drept un păcat împotriva Duhului Sfânt. Sfinții Părinți ne învață că toate farmecele și descântece se fac prin invocarea și „aportul" diavolului.
Sfântul Nicodim Aghioritul spune: „Vrăjitoriile sunt distrugătoare şi necurate înaintea lui Dumnezeu, produc în suflet cel mai mare şi ucigător păcat şi nu ar putea să ofere vreun folos celor vrăjiţi şi fermecaţi".
Canoanele Bisericii condamnă cu fermitate practicile oculte, înfierând nu doar pe cei ce le săvârşesc, ci și pe beneficiarii lor. De exemplu, Canonul 61 al Sinodului VI Ecumenic precizează că cei care se duc la vrăjitori sau la fermecători şi cei ce spun norocul şi ursita şi multe lucruri de acest fel, şi cei ce se zic gonitori de nori şi cei ce confecţionează amulete şi prezicătorii, să cadă sub canonul penitenţei 6 ani, iar dacă stăruiesc în acest obicei, să se îndepărteze de Biserică. Acelaşi lucru îl prevede şi Sfântul Vasile cel Mare în canonul 83. Prin canoanele 7, 65 şi 72, sfântul părinte sfătuieşte ca acestor persoane să li se dea penitenţă ca şi ucigaşilor, socotindu-i ucigaşi de suflete.
Viața Sfântului Apostol Andrei
Aghiografia greacă ne relatează că Sfântul Apostol Andrei, căutând cele duhovniceşti, a urmat o viaţă feciorească, ajungând ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul, de la care a primit mărturie despre Iisus că Acesta este Mielul lui Dumnezeu. Andrei a fost cel dintâi care a primit chemarea lui Hristos, luându-l împreună cu el pe fratele său Petru.
Dintre toate mărturiile legate de prezenţa Sfântului Apostol Andrei în spațiul carpato-danubiano-pontic, cea mai valoroasă este socotită a lui Eusebiu de Cezareea, un autor de mare prestigiu în cunoaşterea creştinismului primelor secole. Afirmaţia sa este bazată pe o tradiţie veche, întărită şi de mărturia lui Ipolit al Romei, contemporan cu Origen, care spune că Sfântul Andrei "a vestit (Cuvântul Evangheliei) sciţilor şi tracilor.
El a fost răstignit la Patras în Achaia, fiind legat în picioare de un măslin, şi este înmormântat acolo". Aceste date ale istoriei mărturisesc adevărul că cel care a adus Creştinismul în părţile noastre este Sfântul Apostol Andrei.Sfântul Andrei a murit ca martir la Patras. Deși nu este cunoscută data martirizării, unii istorici consideră că aceasta s-a întâmplat în timpul persecuției împăratului Nero, prin anii 64-67, alții în vremea persecuțiilor inițiate de Domițian (81-96).
În anul 357, moaștele Sfântului Andrei au fost așezate în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol, cu prilejul sfințirii acestei biserici. Cardinalul Petru de Capua va duce moaștele Sfântului Andrei în Italia, în catedrala din Amalfi, în timpul celei de-a IV-a Cruciade. În anul 1462, în vremea papei Pius al II-lea, capul Sfantului Andrei ajunge la Roma, iar de aici a fost dus în Catedrala din Patras, în biserica cu hramul Sfântul Andrei.
Potrivit datelor statistice oficiale, în Republica Moldova Sunt 71721 de bărbați care poartă numele Andrei, 9544 — Adrian, 7273 — Andrian și 8165 de femei care poartă numele Andreea, iar alte 5245 au numele Adriana.
